Jump to Content

Taina tainelor din Piramida lui Keops

Secretul Marii Piramide dezlegat de un român
De cur├ónd, ziarele ┼či opinia public─â au primit cu deosebit entuziasm vestea despre descoperirile, ├«ntr-adev─âr surprinz─âtoare, asupra Marii Piramide, f─âcute de un neobosit cercet─âtor rom├ón, Dl. profesor V.V. Moisescu. Suspend─âm ├«n acest num─âr seria unor articole asupra timpurilor actuale, pentru a face loc cu pl─âcere articolului pe care Dl. profesor V.V. Moisescu a avut bun─âvoin┼úa a-1 scrie pentru revista noastr─â.

1Taina Tainelor din Piramida lui Keops a ap─ârut ├«n revista Neo-Europa numerele 23-24 (ianuarie-februarie 1944) ┼či 25-28 (martie-iunie 1944)

Dl. profesor V.V. Moisescu ┼či-a consacrat via┼úa cercet─ârilor Marii Piramide. Domnia sa a studiat teologia, dup─â aceea filosofia, arheologia, filologia comparat─â, ob┼úin├ónd magna cum laude, ┼či ├«n fine matematicile, pentru a se putea consacra cu cea mai mare competen┼ú─â cercet─ârilor sale favorite. Cunosc├ónd ├«n mod des─âv├ór┼čit limbile clasice, precum ┼či orice alte studii asupra misterelor antice, ca ├«ncununare a toate. Domnia sa a citit de multe ori Biblia ├«n original, ajung├ónd la concluzii nea┼čteptate, ├«ndeosebi prin transpunerea literelor textelor sfinte din limbile respective ├«n valorile numerice corespunz─âtoare, c─âci se ┼čtie c─â la cei vechi numerele erau reprezentate prin litere, actualele cifre venindu-ne ulterior de la arabi.
S-ar p─ârea c─â omul care avea s─â sintetizeze at├ótea cercet─âri ├«n domeniul Marii Piramide ┼či s─â ad├ónceasc─â ├«n┼úelesul at├ótor m─âsur─âtori ┼či contram─âsur─âtori, f─âcute cu toate mijloacele tehnicii moderne, trebuia s─â fie ├«n acela┼či timp teolog, f─âr─â a fi ├«nl─ân┼úuit de haina preo┼úiei, filosof, rar─â a fi anchilozat ├«n doctrine oficiale, ┼či pe deasupra matematician. Nu numai at├ót, dar pare c─â trebuia s─â fie rom├ón. Un str─âmo┼č al nostru, ti acul Orfeu, a primit din Egipt luminile care au str─âlucit ├«n misterele orfice, misterele solare, apolonice. foarte asem─ân─âtoare cu religia ┼čtiin┼úific─â ascuns─â ├«n Marea Piramid─â. Sunt profunzimi ├«n fiin┼úa rom├óneasc─â, mo┼čtenite de la str─âmo┼čii no┼čtri daci, cum persevereaz─â s─â ne conving─â Dl. Gh. Lungulescu, care filtrate prin ciudata ├«ncruci┼čare de rase care a format poporul rom├ón, au dat na┼čtere unui suflet ├«nzestrat cu cea mai armonioas─â spiritualitate.
Nic─âieri ├«n Europa, ├«n adev─âr, ├«n decursul veacurilor nu s-a produs o ├«ncruci┼čare mai mare de rase ┼či deci de aporturi ancestrale mai diferite. Traci prin daci, latini prin romani, noi purt─âm ├«n s├óngele nostru altoiul german prin triburile de barbari Go┼úi care, ca ├«n toat─â Europa, s-au stabilit ┼či la noi; dar mai purt─âm spre deosebire de popoarele apusene s├óngele slav ┼či s├óngele mongol ┼či, spre deosebire de popoarele Orientului, s├óngele roman ┼či german. Pe un astfel de amalgam complex s-a grefat un suflet de o deosebit─â receptivitate, capabil s─â ├«mbine pozitivismul ┼čtiin┼úei Occidentului cu misticismul profund al Orientului, ┼či ├«n m─âsur─â s─â ridice g├óndirea omeneasc─â la cea mai ├«nalt─â spiritualitate.
Dar, va spune cineva, ce leg─âtur─â exist─â ├«ntre preocup─ârile unei reviste social-economice ca a noastr─â ┼či cercet─ârile piramidologice ale D-lui profesor Moisescu? O revist─â social-economic─â se ocup─â cu problemele materiale ale vie┼úii; cum trebuie s─â organiz─âm produc┼úia, pentru a stoarce planetei un num─âr mai impresionant de bunuri ┼či cum s─â ├«mp─âr┼úim eventual mai echitabil ├«ntre noi aceste binefaceri.
Bunurile materiale constituie un scop ├«n sine ÔÇô muncim pentru a face bani, to make money, faire de Pargent. Aceasta este preocuparea comun─â a oamenilor de la inven┼úia monedei p├ón─â azi. Ea a dus at├óta suferin┼ú─â omenirii, ├«nc├ót de c├óte ori relele provocate de gre┼čita ├«ntrebuin┼úare a monedei dep─â┼česc pe oameni, ei se g├óndesc la reformarea ei, dac─â nu chiar la desfiin┼úare.
┼×tiin┼úa care se ocup─â cu mijloacele de produc┼úie a bunurilor, economia politic─â, ┼či-a limitat aici domeniul s─âu.

Revista noastr─â are ├«ns─â ┼či preocup─âri sociale. Ori problemele sociale agit─â ast─âzi omenirea mai presus de orice, c─âci r─âzboaiele actuale, dup─â ce s-au declan┼čat pe mobile economice, tind din ce ├«n ce s─â se transforme ├«n fenomene sociale de o propor┼úie f─âr─â precedent. Dac─â problemele sociale s-au tran┼čat p├ón─â ├«n prezent, trec├ónd din gre┼čeal─â ├«n gre┼čeal─â, noi credem c─â aceast─â iluzorie rezolvare provine din faptul c─â ├«n cercetarea lor nu s-a avut ├«n vedere un fir conduc─âtor. Au fost mereu alte fire conduc─âtoare, care st─âteau la baza diferitelor concep┼úii, ├«mping├ónd omenirea dintr-o eroare ├«n alta. Firul conduc─âtor unic trebuie neap─ârat s─â-1 c─âut─âm cel pu┼úin acum, pentru a da o stabilitate ├«ntocmirilor noastre dup─â acest r─âzboi. Unde ├«l va g─âsi omenirea? R─âm├óne un semn de ├«ntrebare. Noi credem c─â trebuie s─â-1 c─âut─âm ├«ntr-o nou─â spiritualitate. Datoria noastr─â este s─â cercet─âm ├«n domeniile ├«n care acest fir conduc─âtor ar putea fi descoperit: filosofie, istorie, religie etc.

Cercet─ârile ├«n domeniul Marii Piramide, sunt de natur─â s─â ne aduc─â noi elemente ├«n judecarea fenomenelor omene┼čti. Noi nu vrem s─â trecem cu u┼čurin┼ú─â asupra unor descoperiri, care ar putea ├«ntr-o zi revolu┼úiona toat─â concep┼úia noastr─â despre fenomenele sociale, considerate p├ón─â ├«n prezent simple preocup─âri materiale. C─âci dac─â omenirea va ajunge, de exemplu, ├«ntr-o zi s─â-┼či pun─â cu tot dinadinsul ├«ntrebarea pe care ┼či-a pus-o f─âr─â s-o dezlege Abatele Moreux ┼či anume de unde au cunoscut constructorii Piramidei toate secretele ├«nscrise cu at├óta m─âiestrie ├«n dimensiunile ei, atunci va trebui neap─ârat dat un r─âspuns, chiar dac─â acesta ar r─âsturna toate concep┼úiile noastre despre fenomenele sociale, ├«n ce prive┼čte cauzalitatea lor.
├«n ziua c├ónd vom constata ├«n decursul evolu┼úiei fenomenelor omene┼čti o alt─â cauzalitate de c├ót cea aparent─â, pe care o vedem azi, tot ce am cl─âdit ca ┼čtiin┼ú─â social─â ne va p─ârea simpl─â dibuial─â. Credem de aceea, c─â este cazul ca NEO-EUROPA, titlu care indic─â preocup─ârile noastre pentru a┼čezarea lumii de m├óine, s─â ├«mbr─â┼úi┼čeze cu c─âldur─â cercet─âri ca acelea ale D-lui profesor Moisescu ┼či s─â le expun─â cititorilor s─âi ├«n speran┼úa c─â interesul extraordinar pe care ├«l provoac─â aceste cercet─âri, va rodi ├«n inimi o mai intens─â preocupare sufleteasc─â ├«n dirijarea pa┼čilor no┼čtri de fiecare zi.
Dar nimeni nu-i profet ├«n ┼úara sa. R─âzboiul ├«l ├«mpiedic─â pe Dl. profesor Moisescu s─â-┼či consacre opera acolo unde, prin lucr─ârile premerg─âtoare ale ├«nainta┼čilor, ar putea fi pus─â ├«n adev─ârata ei valoare. P├ón─â c├ónd ┼či ceilal┼úi piramidologi, care vor mai fi ├«n via┼ú─â la sf├ór┼čitul acestui r─âzboi, vor avea putin┼úa s─â se exprime asupra descoperirilor unui rom├ón ├«ntr-un domeniu at├ót de pu┼úin accesibil, consider─âm c─â este de datoria noastr─â s─â d─âm cuv├óntul D-lui profesor V.V. Moisescu pentru a expune publicului rom├ónesc ├«ntr-un articol sumar, o schi┼ú─â doar a ceea ce este lucrarea Domniei sale care va apare la timpul s─âu, editat─â de un ├«n┼úeleg─âtor compatriot.
┼×i acum un ultim cuv├ónt.
Dezlegarea supremei taine piramidice va da na┼čtere, f─âr─â ├«ndoial─â, la obiec┼úiuni. Aceast─â dezlegare, socotim noi, corespunde totu┼či ridic─ârii celui de al treilea ┼či ultim voal din anticamera care prin culoarul scund duce la camera suprem─â a Marii Piramide: Camera Judec─ârii Na┼úiunilor. Nu e o ├«nt├ómplare c─â descoperirile piramidologice s-au produs abia ├«n vremea noastr─â, adic─â ├«n durata de timp ce corespunde anticamerei dintre culoarele Marii Piramide. Cartea Mor┼úilor ┼či anumite ad├óncituri ├«n pere┼úii camerei arat─â c─â ├«n aceast─â ├«nc─âpere este situat ├«ntreitul voal care acoperea misterul devenirii. Primul ┼či al doilea voal fuseser─â ridicate prin descoperirea datelor ┼čtiin┼úifice ┼či ├«n cele din urm─â profetice de c─âtre cercet─âtorii anteriori, ├«n frunte cu D. Davidson, Piazzi-Smith, Forman, Habermann, Aldersmith, Menzies, col. Garnier, etc. c─ârora le r─âm─âsese nedezlegat un mare semn de ├«ntrebare, num─ârul 286,1
Avem convingerea c─â ultimul voal l-au ridicat lucr─ârile D-lui profesor Moisescu, c─âut├ónd ├«n sistemul septimal dezlegarea misterului acestui num─âr ┼či identific├óndu-1, dup─â ├«ndelungate ┼či minu┼úioase cercet─âri, cu numele Domnului nostru Isus, ceea ce constituie pe drept cuv├ónt sinteza descoperirilor moderne.
Calea numerelor care stau la baza construc┼úiei universului ┼či la baza ┼čtiin┼úelor actuale, este pozitiv─â ┼či deci nu poate fi contestat─â. Intelectualul modern pretinde c─â nu crede dec├ót ceea ce i se poate dovedi. S-ar p─ârea c─â Dumnezeu a vrut ca ┼či aceast─â exigen┼ú─â ├«n clipa suprem─â ca ┼či lui Toma necredinciosul, s─â ne fie satisf─âcut─â. Identificarea chipului M├óntuitorului pe giulgiul ce se afl─â ├«n biserica din Turin, datorit─â mijloacelor, tehnice moderne, este ├«nc─â o prob─â palpabil─â despre importan┼úa cardinal─â a momentului pe care ├«l tr─âim. Momentul acesta a fost de altfel prevestit omenirii, cu o mie nou─â sute de ani ├«n urm─â prin Apocalips─â. E drept c─â nu odat─â ├«n decursul istoriei oamenii au crezut c─â ceasul apocaliptic a sosit. At├ótea coinciden┼úe providen┼úiale ale timpurilor noastre, c├ót ┼či evenimentele f─âr─â precedent ├«n curs de desf─â┼čurare, ne dau totu┼či nou─â privilegiul de a ne socoti ale┼či pentru a ├«nt├ómpina supremele revela┼úii.
Dac─â nici dup─â aceste revela┼úii ├«ndrum─âtorii s─ârmanelor suflete obidite ale omenirii nu vor ├«n┼úelege c─â drumul pe care au apucat este gre┼čit, c─â sensul mi┼čc─ârii aparente conduce la Antichrist, cu tot cortegiul lui de suferin┼úe ┼či nenorociri ┼či nu vor face cale ├«ntoars─â ├«napoi spre ├«nv─â┼ú─âtura lui Christos, omenirea se va pr─âbu┼či ├«n convulsiuni ┼či sf├ó┼čieri cumplite, a┼ča cum le ├«ntrez─ârim de pe acum.
Dumnezeu ├«ns─â a spus prin glasul evanghelistului Matei, c─â ├«n ceasul acela suprem va face semn celor buni ┼či-i va salva de la pierzanie. Iat─â Dumnezeu ne-a f─âcut semnul S─âu, neghina s─â se separe de gr├óu ┼či cei buni s─â-┼či deschid─â sufletul pentru a fi c─âl─âuzi┼úi ┼či ├«ndrepta┼úi pe c─âile Domnului ┼či astfel vor fi salva┼úi de pierzania care url─â cu m├ónie ├«ri jurul nostru, put├óndu-ne ├«n orice clip─â pentru totdeauna ├«nghi┼úi.
Marcel Bibiri-Sturia

Prima minune arhitectonic─â
ÔÇťNu pot s─â o descriuÔÇŁ, se exprima Champollion vorbind despre Marea Piramid─â, ÔÇťc─âci din dou─â lucruri unul: ori cuvintele mele nu vor reda nici a mia parte din cele ce trebuie spus, ori dac─â dau imaginea cea mai palid─â, a┼č fi luat drept exaltat, poate chiar nebunÔÇŁ. Egiptologul Ed. Meyer afirm─â c─â e aproape de necrezut ca un asemenea proiect s─â poat─â fi executat: ÔÇťVis supraomenesc care odat─â realizat pe p─âm├ónt, nu se va mai repeta niciodat─âÔÇŁ.
De┼či Dl. dr. Bibiri Sturia mi-a pus la dispozi┼úie cu generozitate at├ótea pagini ale distinsei domniei sale reviste, m─â simt totu┼či stingherit c├ónd ├«mi dau seama c─â trebuie s─â-mi limitez expunerea doar la c├óteva aspecte din diversitatea punctelor de vedere din care poate fi studiat─â piramida lui Keops. Ce s─â aleg pentru cititorii revistei NEO-EUROPA din cele 147 capitole ale primului volum consacrat Piramidei?
├«n Apus, mai cu seam─â ├«n lumea anglo-saxon─â, milioane de intelectuali urm─âresc cu ├«ncordare p├ón─â ┼či cea mai ne├«nsemnat─â investiga┼úie ├«n domeniile nesf├ór┼čite ale Piramidei. ├«n Rom├ónia ├«ns─â fu sortit s─â apar─â, pentru prima dat─â, tocmai descoperirea coronament a Marii Piramide, dezlegarea celui mai fecund mister al ei, care unific─â pe toate celelalte. S-o m─ârturisim: ├«n ┼úara noastr─â abia se ┼čtie c─â aceast─â relicv─â a ascuns timp de 46 de veacuri secrete ┼čtiin┼úifice sau profetice, pe l├óng─â faptul c─â pune probleme arhitectonice ├«nc─â nedezlegate de tehnica modern─â.
Doar dou─â exemple: unele blocuri, lungi de 10 m, au fost ridicate la circa 50 m. Inginerii moderni recunosc apoi c─â azi nu se poate t─âia a┼ča de exact granitul dur, ├«nc├ót pe neobi┼čnuit de lunga lor suprafa┼ú─â, blocurile s─â se uneasc─â imperceptibil, de ┼úi se pare, chiar pip─âindu-le, c─â formeaz─â un singur conglomerat. Aceasta e ┼či p─ârerea ghizilor arabi c├ónd sus┼úin c─â o anumit─â camer─â din Piramid─â e s─âpat─â ├«n munte, iar nu zidit─â.
├Äntreaga bog─â┼úie a Egiptului n-ar ajunge s─â fie cheltuit─â cu desfacerea acestor ┼čase milioane tone de pietr─ârie, ├«n─âl┼úate pe un p─âtrat cu latura de 230 m., mai ├«ntins dec├ót o pia┼ú─â de 5 hectare. ├«ncape ├«ntre dimensiunile acestei piramide enorma biseric─â Sf. Petm din Roma, ├«nalt─â de 131 m. Platforma prin care e trunchiat─â piramida e ├«n─âl┼úat─â cu 140,5293 m. deasupra platoului din Gizeh.
Toate popoarele din cea mai veche antichitate au admirat opera lui Keops doar ca pe un colos de o perfec┼úiune constructiv─â care f─âcea s─â se cread─â c─â e cobor├ót─â de-a dreptul din cer. Grecii, acei ├«nfoca┼úi admiratori a tot ce poart─â pecetea geniului, au considerat Marea Piramid─â ca prima dintre cele ┼čapte minuni ale lumii. Dac─â celelalte ┼čase minun─â┼úii au disp─ârut f─âr─â urm─â, marele miracol al Piramidei, templul ┼čtiin┼úei pure, va ├«nfrunta veacurile, pun├ónd ┼či genera┼úiilor viitoare acelea┼či ├«ntreb─âri arz─âtoare pe care am ├«nceput s─â le descifr─âm.
Ast─âzi nu mai poate afla credit p─ârerea c─â ┼či Marea Piramid─â este un cavou. Herodot scrie clar c─â Keops a fost ├«nmorm├óntat ├«ntr-alt─â parte. Califul, care a violat piramida ermetic ├«nchis─â, nu a g─âsit ├«n ea dec├ót un co┼čciug gol, simbol al ├«nvierii, prezent├ónd ┼či unele formule fizice de cea mai mare importan┼ú─â, dup─â cum vom ar─âta pe larg ├«n lucrarea noastr─â. Capacitatea acestui co┼čciug gol este de 168.000 degete piramidale cubice, adic─â exact capacitatea Arcei Alian┼úei lui Moise ┼či a fiec─ârui dintre bazinele din templul lui Solomon. Vorbind despre aceast─â ciudat─â potrivire, Piazzi-Smith, astronomul englez, zicea:
ÔÇťSingurul r─âspuns posibil, pentru explicarea acestei coinciden┼úe, nu poate fi dec├ót c─â Dumnezeul lui Israel, care tr─âie┼čte ve┼čnic, a inspirat ├«n acest scop ┼či pe urma┼čul lui Sem, arhitectul Marii Piramide ┼či pe Moise profetul S─âu ┼či pe Solomon, alesul ┼či ├«n┼úeleptul S─âu prin excelen┼ú─â!ÔÇŁ
Dac─â s-ar face efective semnaliz─âri luminoase c─âtre locuitorii altor planete, limbajul conven┼úional ├«n stare s─â le atrag─â aten┼úia nu ar fi altul dec├ót figurile geometrice. C├ónd triunghiurile laterale ale Piramidei erau intacte, luciul lor reflecta soarele ca ni┼čte oglinzi gigantice. Sub cerul totdeauna f─âr─â nori al Egiptului, opera lui Keops p─ârea cobor├órea pe p─âm├ónt a zeului solar.
Probabil c─â spiritele mult ├«n─âl┼úate ├«┼či transmit ideile prin forme ┼či numere, schema g├óndirii ├«ns─â┼či degajat─â de spa┼úiu-timp a┼ča cum ├«l percepem noi. Exist─â a┼čadar ├«n mijlocul babiloniei p─âm├ónte┼čti o ├«ntrupare a nobilei limbi cere┼čti! Ca ┼či un civilizat care, r─ât─âcind printre s─âlbatici, d─â de vestigiile vreunui ├«nainta┼č al s─âu, a┼ča se bucur─â de Marea Piramid─â cei care aud prin ea, ca ┼či prin Biblie, ÔÇťglasul P─âstoruluiÔÇŁ, distins dintre zecile de mii de jargoane filosofic-religioase.

începutul revelaţiilor

Datele geografice Inginerii lui Napoleon au observat c─â meridianul piramidei lui Keops ├«mparte exact ├«n dou─â delta Nilului.(Plan┼ča 1) Acesta e meridianul ideal, c─âci trece prin cel mai mult uscat, diviz├óndu-1 ├«n dou─â p─âr┼úi egale. Se poate face o experien┼ú─â, decup├ónd planisfera (uscatul) pe un carton. T─âind-o prin meridianul Piramidei, ea c├ónt─âre┼čte la fel ┼či de o parte ┼či de cealalt─â. Diagonalele prelungite ale Marii Piramide trec prin inima tuturor continentelor, ca ni┼čte solii ale centrului bazei ce cuprinde taina lui Osiris.
Acest zeu, except├ónd miturile vulgare asupra lui, e un inexplicabil simbol al M├óntuitorului lumii ├«ntregi. Despre el trateaz─â cea mai veche carte a istoriei: ÔÇťCartea mor┼úilorÔÇŁ, al c─ârui titlu ├«n limba egiptean─â este: ÔÇťExodul spre lumin─âÔÇŁ, ea fiind o c─âl─âuz─â religioas─â filosofico-astronomic─â ├«n invizibil. Unii pretind c─â dup─â textul ei s-a conceput structura Marii Piramide. Este adev─ârat c─â alegoria solar-osinc─â joac─â un rol considerabil ├«n sistematizarea pe cale arhitectonic─â a principalelor date cosmografice. Nu te po┼úi ab┼úine s─â nu faci ┼či juste compara┼úii ├«ntre planul epocilor, a┼ča cum e redactat ├«n Biblie, ┼či ├«ntre uimitor de potrivitele relat─âri ale Piramidei. B─ânuiesc c─â aceste afirma┼úii par riscante cititorilor care n-au fost condu┼či, pas cu pas, ├«n procesiunea sacro-┼čtiin┼úific─â a ini┼úierii celei mai de nea┼čteptat. De aceea s─â revenim la abecedarul piramidic, singurul cunoscut mai bine, chiar ┼či ├«n str─âin─âtate.
V├órful Piramidei este a┼čezat precis pe latitudinea 30┬░, ┼úin├ónd seama de refrac┼úia atmosferic─â. Coordonata aceasta (a treia parte din distan┼úa de la polul Nord la Ecuator) o pot socoti ca ecuator al terenurilor locuibile, c─âci de la col┼úurile continentelor sudice p├ón─â la polu!. Sud nu e dec├ót ap─â, pe aceea┼či ├«ntindere de 30┬░. Francezii au descoperit multe potriviri dintre m─âsurile Marii Piramide ┼či datele geodezice. Un exemplu:

Plan┼ča 1
Cvadrantul deltei Nilului. Marea Piramid─â se afl─â ├«n centrul geometric ┼či ├«n acela┼či timp la extremitatea sudic─â a cvadrantului.

Doc1-11 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Tot ├«n vremea aceea va fi un altar pentru Domnul ├«n ┼úara Egiptului, ┼či la hotar, va fi un st├ólp de aducere aminte pentru Domnul. Acesta va fi pentru Domnul o┼čtirilor un semn ┼či o m─ârturie ├«n ┼úara EgiptuluiÔÇŁ (Isaia 19:19-20a).

Perimetrul bazei este a 120-a parte dintr-un grad al Ecuatorului. După calculele mele, latura răsăriteană (baza nu e un pătrat riguros, din motive astronomice) înmulţită cu 480 (4/3 din gradele cercului) dă lungimea unui grad de meridian, măsurat la latitudinea medie de 45°, al cărui minut este mila marină de 1852 m.

Datele astronomice

Ocup├ónd Egiptul, englezii au m─âsurat Piramida, fire┼čte, cu m─âsurile lor de lungime. A fost o surprindere general─â c├ónd s-a comunicat c─â o latur─â a bazei are 365 de co┼úi ┼či aproape un sfert, deci zilele dintr-un an cu frac┼úiunea de zi calculat─â at├ót de precis, c─â dac─â s-ar fi ┼čtiut aceasta, nu ar fi existat at├ótea calendare prost alc─âtuite (Plan┼ča 2). Chiar egiptenii se nec─âjeau cu un calendar f─âr─â ziua bisectil─â, ceea ce aducea o perturbare nemaipomenit─â. La r─âstimpuri, s─ârb─âtoarea seceri┼čului c─âdea c├ónd Nilul se rev─ârsa, iar slujba rev─ârs─ârii se oficia c├ónd Nilul era aproape secat! Faptul acesta constituie unul din argumentele c─â planul Piramidei nu a fost dezv─âluit nici constructorilor lui, a┼ča cum scrie apostolul Petru despre profe┼úi. Anumite considerente astronomice, deduse mai ales din stratul al 50-lea de blocuri, platoul constructiv spre care tind coridoarele ce arat─â mersul vremurilor, ne oblig─â s─â accept─âm noua ipotez─â c─â templul acesta prive┼čte, am putea zice exclusiv, epoca noastr─â. Iar─â┼či anticipez, lucru ce poate nu convine ├«ncep─âtorilor ├«n studiul de fa┼ú─â. Pentru a putea p─âtrunde tainele de ordin spiritual ale Marii Piramide, trebuie s─â p─âtrunzi mai ├«nt├ói sutele de mici premise piramidice. A┼ča se ├«nt├ómpl─â ┼či ├«n cunoa┼čterea universului. Veritabilii savan┼úi sunt spirituali┼čti; ei se apropie cel mai mult de taina centrului de neatins al crea┼úiunii, pentru c─â ei se degaj─â prin studiu de conceptele informe ale maselor care mi┼čun─â la baza a┼čez─ârilor piramidice.Perimetrul bazei con┼úine, ├«n degete piramidice, zilele ┼či frac┼úiunile de zi din 100 de ani. Aceast─â m─âsur─â e ca ┼či incia englez─â sau ┼úolul, a 25-a parte din cot, av├ónd 25,426f 4 mm. Cum se face c─â m─âsurile engleze sunt aproape identice cu ale Piramidei ┼či cu cele de la Templul din Ierusalim, neutilizate dec├ót la aceste dou─â cl─âdiri enigmatice? R─âspunsul necesit─â un lung capitol. Cotul utilizat de constructorii Marii Piramide este unitatea de m─âsur─â ideal─â, dup─â cercet─ârile geofizicienilor, c─âci este

Plan┼ča nr. 2

Construcţia bazei Marii Piramide
(Scobitura în zidărie este mult exagerată pentru a arăta efectul).

Doc2-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

AB = 365,242 coţi sacri = numărul de zile din anul solar
AEFB = 365,256 coţi sacri = numărul de zile din anul sideral
AbB = 365,259 coţi sacri = numărul de zile din anul anomalistic

a zecea milioana parte din raza polar─â a p─âm├óntului, lung─â de 6356,7 km. Metrul nostru este dedus gre┼čit dintr- un grad oarecare al meridianului, ├«ntr-o vreme c├ónd nu se ┼čtia c─â P─âm├óntul nu e un glob perfect. De aceea el nu red─â numeric propor┼úiile universului, pe c├ónd, de exemplu, num─ârul de co┼úi ai ├«n─âl┼úimii verticale_(232,52) arat─â, ├«n primele cinci cifre, c├óte raze polare terestre se cuprind ├«ntre Soare ┼či P─âm├ónt. Cei 147,803 m. ai ├«n─âl┼úimii verticale a Piramidei nu exprim─â dec├ót milioanele de km ai acestei distan┼úe, f─âr─â de care nu s-ar putea efectua celelalte m─âsur─âtori cosmografice ├«n ceea ce prive┼čte: spa┼úiul, timpul, materia, energia. Un miliard de piramide ├«ncap ├«ntre planeta noastr─â ┼či astrul zilei, socotind dep─ârtarea la data de 17 februarie, c─âci ea variaz─â dup─â anotimpuri. Distan┼úele celelalte se deduc din diversele nivele ale subsolului Marii Piramide. A┼čadar ┼či unitatea de m─âsur─â cosmografic─â e ascuns─â ├«n acest rezervor de date ┼čtiin┼úifice.

Datele profetice
ÔÇô
Suma celor dou─â diagonale ale bazei e de 25.826,52 degete piramidice, tocmai anii din perioada numit─â de Platon ÔÇťanul divinÔÇŁ care este mult importantul ciclu a precesiunii echinoc┼úiilor. ├«n decurs de aproape 26 milenii, punctul vernal parcurge cele 12 constela┼úii zodiacale, ├«n tot at├óta timp, axa polilor descrie pe cer un larg rotocol. Stelele din preajma acestuia devin r├ónd pe r├ónd polare.
Perimetrul stratului 50 al Piramidei, rezervat epocii noastre, prin ascensiunea spa┼úial─â ┼či cronologic─â a coridoarelor, m─âsoar─â tot 25.826,52 degete c├ót anul precesional; pe c├ónd num─ârul zilelor dintr-un an ├«l d─â de ast─â dat─â diagonala acestui strat. ├«n p─âtratul mai mic se ├«nt├ólnesc deci acelea┼či valori de la p─âtratul bazei, numai c─â intervertite. Anul zilelor omene┼čti (365) este deci ascuns ├«n─âuntrul p─âtratului ce poart─â chivotul, a┼ča cum sunt invizibile diagonalele bazei ce de┼úin secretul ÔÇťanului divinÔÇŁ. Aici sus ÔÇťplinirea vremiiÔÇŁ divine e singur─â scoas─â ├«n eviden┼ú─â, ca ┼či c├ónd ar ar─âta c─â ├«n cadrul ei, iar nu din socotelile str├ómte, se ├«nt├ómpl─â evenimentele actuale. ├«ntr- adev─âr, chiar din r─âzboiul trecut, omenirea a p─â┼čit pe platforma celui de al 50-lea etaj al Piramidei, num─âr simbolic ce arat─â mari ├«nnoiri, fiind ├«n Biblie ├«nceput de veac septimal,.ad├ónc semnificativul an jubiliar ce revenea dup─â fiecare 49 de ani. Bine├«n┼úeles c─â astfel de r─âsturn─âri a valorilor vor fi precedate de ÔÇťziua isp─â┼čiriiÔÇŁ care echivaleaz─â cu ÔÇťmarea str├ómtorareÔÇŁ, astfel cum ne arat─â cele dou─â Testamente biblice, ├«n perfect─â concordan┼ú─â cu simbolismul geometric al coridoarelor scunde.
Aceste reforme, ce se vor efectua deplin doar prin interven┼úia direct─â a Dumnezeirii, dup─â cum spune Biblia,se preg─âtesc ┼či prin r─âzboiul de fa┼ú─â. Doar cei purifica┼úi se vor bucura de binefacerile erei celei noi, restul vor fi da┼úi la rebut, prin cele mai groaznice cataclisme. Vom avea nu numai o Europ─â nou─â, ci p─âm├óntul ├«ntreg va fi ref─âcut ├«n ├«ntregime. (Plan┼ča 3)
M─âsur├ónd interiorul Marii Piramide ├«n degete, s-a observat c─â dimensiunile ├«nc─âperilor, coincid minu┼úios cu perioadele din istoria omenirii. Fiecare ├«ntret─âiere de linii din planul ei marcheaz─â un eveniment epocal. Nu-i nimic arbitrar ├«n aceast─â schi┼úare spa┼úial─â a timpului, c─âci datele astronomice incluse ├«n structura Piramidei incomparabile ├«┼úi pun la ├«ndem├ón─â scara de propor┼úie, valabil─â ┼či profetic─â, deoarece am v─âzut c─â un ┼úol piramidic echivaleaz─â cu un an. Frac┼úiunile de ┼úol, m─âsurate micrometric, chiar cu 7 zecimale, pot ar─âta p├ón─â ┼či secunda c├ónd s-a ├«ncheiat o epoc─â. De exemplu: Exodul (prefigurarea jertfei de pe cruce) la 2513,555469 ani dup─â Adam; na┼čterea, botezul ┼či r─âstignirea M├óntuitorului, (toate ├«n perfect─â concordan┼ú─â cu cronologia biblic─â), precum ┼či r─âzboaiele mondiale.
Astfel de proorocii, precis redate ├«n Piramid─â, au atras aten┼úia lumii ├«ntregi, mai mult dec├ót datele ei astronomice. Ast─âzi, mai cur├ónd ca oric├ónd, cei ce o cunosc numai din articolele de senza┼úie, o consult─â asupra desf─â┼čur─ârii evenimentelor actuale. Curiozitate ├«n parte ├«ndrept─â┼úit─â, dar de care au abuzat unii. Calculatorii pripi┼úi se vede c─â nu ┼čtiu ce scria Newton ┼či anume c─â scopul prorociilor biblice nu e s─â fac─â pronosticuri, ci abia dup─â ├«mplinirea lor s─â fie martore c─â Cineva le-a aranjat, de vreme ce au fost impecabil prezise.
Noi ├«ns─â nu putem afla, dup─â bunul nostru plac, cheia prin care revela┼úiile devin clare ca lumina zilei, cum e cazul cu relat─ârile despre trecut. Cine ar fi prev─âzut, de exemplu, c─â s-a fixat ├«n Piramid─â izbucnirea revolu┼úiei bol┼čevice prin prelungirea invizibil─â a unui perete situat dedesubtul anticamerei?
Trebuie s─â cuno┼čti mai ├«nt├ói liniamentele generale ale istoriei, ca

Plan┼ča nr. 3

Doc3-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Cele dou─â coridoare din Marea Piramid─â

 să descurci cu oarecare siguranţă prelungirea lor în viitor,dar această sinteză n-o obţii decât studiind serios Biblia.

Cu titlu de document, dau ├«n plan┼ča 4 fotocopia unei schi┼úe a interiorului Piramidei, semnat─â de celebrul piramidolog D. Davidson, ap─ârut─â ├«n num─ârul festiv din februarie 1935 al revistei The National Message.
S-a p─ârut ciudat tuturora c─â aici se afl─â schi┼úa istoriei biblice. ├«n loc de obi┼čnuitele hieroglife prin care se l─âudau suveranii ctitori. Dup─â cele spuse de Herodot, Keops n-a f─âcut dec├ót s─â asculte de porunca Divinit─â┼úii c├ónd a executat planul misterioasei cl─âdiri, plan transmis, dac─â e s─â credem unele manuscrise vechi arabe, patriarhului Enoh. ├«n timpul construc┼úiei templele zeilor au fost ├«nchise, o dovad─â ├«n plus c─â aceast─â prim─â piramid─â este dedicat─â singurului Dumnezeu.
plan┼ča nr. 4

Doc4-11 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Sunt nenum─ârate datele astronomice ┼či profetice ale Marii Piramide. Acestea ├«ns─â apar m─âsur├ónd nu piramida zidit─â, ci aceea doar schi┼úat─â pe teren de ├«n┼či┼či constructorii ei, prin ni┼čte linii s─âpate ├«mprejurul bazei. (Plan┼čele 5 ┼či 6)

Doc5-1 Taina tainelor din Piramida lui KeopsDoc6-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Aceast─â ram─â nu are nici un scop practic sau estetic, ci numai unul filosofic: s─â contureze piramida cea nematerial─â, singura prin care se ob┼úin datele precise asupra cosmosului. Nici anul obi┼čnuit, nici anul cosmic de 25.826 ani ┼či nici raza vectorial─â a orbitei (23.252 raze polare) nu reies din m─âsurarea zid─âriei. Doar ├«n─âl┼úimea ideal─â este aceea care d─â reducerea, de 10 la puterea noua, a distan┼úei Soare-P─âm├ónt. V├órful teoretic se afl─â ├«mp─âr┼úind la 2 p perimetrul ideal, c─âci ├«n─âl┼úimea vertical─â, luat─â ca raz─â, descrie un cerc lung c├ót perimetrul bazei. Se d─â astfel rezolvarea, singura cu putin┼ú─â, a cvadraturii cercului! Nici ├«n cazul de fa┼ú─â nu s-a lucrat cu supozi┼úii, c─âci lespezile acoper─âm├óntului au ├«nclinarea cerut─â de unghiul lui
3,1416. Iat─â deci c─â Piramida construit─â sub faraonul Keops ├«ncorporeaz─â ┼či raportul acesta, pi (3,14), extrem de util, cunoscut cu exactitate doar prin calculul infinitesimal modern pi d─â na┼čtere multor propor┼úii din piramida aceasta, red├ónd astfel prin linii drepte cercurile din cosmografie.
Piramida propriu-zis─â este construit─â ceva mai ├«n─âuntru dec├ót indic─â funda┼úiile r─âmase inutilizabile. Dac─â ne-am lua dup─â aparen┼úe, nu ne- am putea explica realizarea redus─â a piramidei dec├ót c─â Keops a ordonat o schimbare a primului plan ce ├«mbr─â┼úi┼ča o concep┼úie mai vast─â. ÔÇťEconomisirea aceasta de materialÔÇŁ poart─â ├«ns─â o ad├ónc─â semnifica┼úie, bogat─â ├«n tot felul de aplica┼úii la descifrarea enigmelor cosmice.

Lespezi uria┼če de calcar alb ce ├«nveleau Marea Piramid─â.

Factorul deficient 286

Diferen┼úa dintre ├«nconjurul piramidei concrete ┼či perimetrul celei ideale, nezidite, este fix de 286,1022 degete piramidice. De la platforma, care este baza mic─â a capului diafan al piramidei ideale, ┼či p├ón─â la v├órful ei abstract este o vertical─â invizibil─â de 286,1022 dg. Era ├«n planul construc┼úiei aceast─â ciuntire a v├órfului, tocmai cu acela┼či num─âr urmat de aceea┼či suit─â de zecimale, exasperant de precise. Cine prive┼čte Soarele de la baza piramidei, ├«n ziua echinoc┼úiilor, ├«l vede complet├ónd golul de pe acest tron rezervat lui Osiris sau mai bine zis Aceluia pe care ├«l pre├«nchipuia: Isus, ÔÇťSoarele Drept─â┼úiiÔÇŁ (Maleahi 4:2), adic─â ÔÇťSoarele Echinoc┼úiuluiÔÇŁ. (Plan┼ča 7)ÔÇŁCartea Mor┼úilorÔÇŁ scoate din fenomenele astronomice compara┼úii
Plan┼ča nr. 7

Doc7-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Piramida ideal─â reprezent├ónd scopul divin pentru planeta noastr─â prin Isus Christos care este simbolizat prin v├órful a┼čezat pe locul l─âsat liber.

mai presus de metafizica celorlalte religii, f─âc├óndu-te s─â crezi ori c─â autorul ei a fost inspirat, ori c─â geniile de atunci dep─â┼čeau pe cele de azi ├«n puterea de sintetizare.
Omniprezen┼úa lui 286 ├«n geometricul templu al ┼čtiin┼úei-religii scoate ├«n relief piramida cea mai presus de sim┼úuri care ├«mbrac─â pe cea real─â zidit─â din toate p─âr┼úile, ca un nimb astral. Piramida ideal─â rezult─â din adausul pretutindeni al acestui ÔÇťfactor deficient sau de deplasareÔÇŁ, numit astfel de c─âtre cel mai mare piramidolog: D. Davidson, din pricin─â c─â axa coridoarelor e deplasat─â spre r─âs─ârit tot cu 286 dg. fa┼ú─â de jum─âtatea laturii de nord a bazei.
Interiorul Piramidei este ┼či el impregnat de acest num─âr, f─âr─â de care nu poate fi conceput─â nici o interpretare astronomic─â sau profetic─â a Marii Piramide. Numerele piramidei tangibile nu spun nimic sau prea pu┼úin. La nici un alt monument din lume nu se mai ├«nt├ólne┼čte o structur─â asem─ân─âtoare, ca un num─âr s─â se afle ┼úesut ├«n toate dimensiunile. ÔÇťAcest factor 286ÔÇ│, scrie Davidson, ÔÇťe de o valoare transcendent─â, a┼ča cum se manifest─â de la un cap─ât la cel─âlalt ┼či ├«ntr-un chip pe care ingeniozitatea creierului omenesc este complet incapabil─â s─â-1 imaginezeÔÇŁ. G. Barbarin, popularizatorul lui Davidson, scrie ┼či el despre 286 astfel: ÔÇťAici atingem unul din punctele cele mai delicate, cele mai complexe ┼či cele mai semnificative din Piramid─â. Acest num─âr, extraordinar de precis, se reg─âse┼čte pretutindeni ├«n structura Marii Piramide, constituind, la drept vorbind, motivul central ┼čtiin┼úific al alegoriei piramidiceÔÇŁ. Forman ├«n ÔÇťLes propheties ├ó travers Ies sieclesÔÇŁ scrie c─â ÔÇťAnomalia aceasta, prin care ├«ntreg sistemul e deplasat fa┼ú─â de centru, constituie ├«nc─â pentru piramidologi o ENIGM─é DIN CELE MAI DE NEDEZLEGAT din tot studiul Marii PiramideÔÇŁ. (Plan┼ča 8)
Istoricul afl─ârii acestui leit-motiv al piramidei lui Keops este o garan┼úie c─â nu a fost inventat pentru nevoia unei cauze. Dezlegarea enigmei lui nefiind adus─â la cuno┼čtin┼úa public─â dec├ót anul acesta ┼či numai ├«n Rom├ónia, nici n- a avut cum s─â fie sus┼úinut─â de marele piramidolog, care doar a semnalat ubicuitatea acestui num─âr ├«n piramida ridicat─â parc─â anume pentru el. Aflarea lui se datore┼čte contram─âsur─âtorilor oficiale efectuate de vestitul arheolog Flinders Petrie, caÔÇÖs─â combat─â pe celebrul astronom ┼či piramidolog Piazzi Smith. Primii care au observat empiric acest adaus aplicat pretutindeni piramidei concrete, nef─âc├ónd

Plan┼ča nr. 8

Doc8-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Latura nordic─â a Marii Piramide
Observa┼úi deplasarea intr─ârii spre st├ónga, la est fa┼ú─â de axa central─â ┼či absen┼úa piesei din v├órf. M─ârimea deplas─ârii este de 286 ┼úoii (1 ┼úol = 2,54 cm), a┼ča numitul factor de deplasare

coordonarea, au conchis c─â aici e o ÔÇťeroare de construc┼úie, inerent─â unei a┼ča enorme cl─âdiriÔÇŁ. Cum putea fi ├«ns─â o eroare de 7,2745489 m = 286,1022 degete la acei arhitec┼úi care ├«n at├ótea detalii ale cl─âdirii au prev─âzut p├ón─â ┼či sutimile de miimi de milimetru? Trebuie s─â fii prea sceptic ca s─â le atribui at├óta lips─â de calcul.├«n afar─â de v├órf, de perimetrul bazei ┼či de ┼úolii deplas─ârii coridoarelor, num─ârul cheie al Marii Piramide se mai ├«nt├ólne┼čte la diferen┼úa ├«ntre diagonalele reale ┼či cele ideale, iar sub forma de 2,861022 co┼úi la diferen┼úa ├«ntre o latur─â ideal─â ┼či una real─â. Mai sunt multe alte forme sub care se ascunde num─ârul acesta enigmatic, dar nu vom mai aminti dec├ót prezen┼úa lui la locul cel mai ├«nsemnat din acest templu al spiritualit─â┼úii: e vorba de diferen┼úa de 286,1022 degete ├«ntre tavanul galeriei scunde ce arat─â epoca mozaic─â ┼či ├«ntre tavanul Marii galerii, la ├«nceputul ei nordic, acolo unde, pe scara cronologic─â a Marii Piramide, e plasat─â r─âstignirea Domnului ┼či ├«nceputul epocii cre┼čtine (Plan┼čele 9 ┼či 10). Numai num─ârul acesta d─â un sens ├«ngr─âm─âdirii de pietre. Tot a┼ča ├«n Univers exist─â ceva ┼či Cineva pentru care merit─â s─â tr─âie┼čti. Ad─âug├ónd la fiecare dimensiune ciuntit─â bagheta magic─â a num─ârului ascuns, transfigurezi prin aceasta orice col┼úi┼čor din Marea Piramid─â. Tot ansamblul ei, astfel dirijat, d─â o armonie, cu adev─ârat a sferelor cosmice.

Tonul pare declamator, dar ├«n mijlocul indica┼úiilor, probabil plictisitoare pentru unii ca ┼či ├«nv─â┼úarea gramaticii, pe baza lec┼úiilor ├«nv─â┼úate deja, vreau s─â fac auzit ecoul de tunet ├«ndep─ârtat al maiestuosului Verb divin. Urm─ârind cu s├órguin┼ú─â labirintul geometric al Piramidei, ajungi s─â distingi cum r─âsun─â dinspre ÔÇťsala Adev─ârului ├«n lumin─âÔÇŁ limba Patriei de Sus, graiul Celui Str─âlucit = Osiris nemistificat de preo┼úii egipteni.
Cel profan ├«n cuceririle ┼čtiin┼úifice crede c─â ceea ce este sub ochii ┼či m├óna lui e adev─ârata realitate. Chimistul ┼či fizicianul ┼čtiu ├«ns─â c─â ├«nsu┼čirile atribuite obiectelor pip─âibile nu-s dec├ót calit─â┼úi subiective, necorepunz├ónd obiectelor ├«n sine. La fel ┼či piramida real─â e liter─â moart─â p├ón─â n-o ├«nsufle┼úe┼čti cu spiritul care p─âtrunde ┼či o ├«nv─âluie de pretutindeni, cu cel al num─ârului ce formeaz─â nev─âzuta piramid─â ideal─â. ├«n ÔÇťirealulÔÇŁ, singurul existent totu┼či, al piramidei abstracte ├«┼či reg─âsesc toate dimensiunile ra┼úiunea lor de a fi. Dac─â nu pricepem cele apropiate de experien┼úa noastr─â, cum vom vorbi despre Slava ce dep─â┼če┼čte grani┼úele universului?

plansa 9

Doc9-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Plan┼ča Nr.10

Doc10-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Tran┼čarea nodului gordian
G. Bournier ┼či at├ó┼úia al┼úii, afirm─â c─â ÔÇťsecretul Marii Piramide face parte v─âdit din domeniul interzisÔÇŁ. Iat─â ├«ns─â c─â Cerul a g─âsit cu cale s─â dezv─âluie ├«n sf├ór┼čit ceea ce patru milenii a ┼úinut ascuns. Nu s-a descoperit misterul misterelor din Marea Piramid─â dec├ót acum la sf├ór┼čitul veacurilor,c─âci ├«n dezlegarea lui se cuprinde ┼či ├«n┼úelesul acestor cuvinte ale Domnului Isus: ÔÇťDac─â ucenicii vor t─âcea, pietrele vor strigaÔÇŁ (Luca 19:40). Iat─â c─â a sosit vremea c├ónd spinoasa enigm─â arheologic─â, declarat─â ca de nep─âtruns chiar de c─âtre cel care ┼či-a dat seama cel mai bine de importan┼úa ei, este dezlegat─â strict matematic, fiindc─â exclusiv pe calea numerelor ne vorbe┼čte monumentul cel mai straniu al omenirii.
┼×tiin┼úa ├«n sine nu este altceva dec├ót aplicarea aritmeticii ┼či geometriei. Tot ce este ┼čtiin┼ú─â exact─â ┼či experimental─â se reduce la numere.
Providen┼úa a preg─âtit pe dezleg─âtor s─â ├«n┼úeleag─â graiul numerelor, c─âci prin numere se c├órmuie┼čte lumea. Am iscodit iilosolia pitagoncian─â, am ├«ntrebat toate ┼čtiin┼úele, care prin numere se unific─â, ┼či mai presus de toate, am aprofundat studiul Sfintei Scripturi. Dup─â vreo dou─âzeci de ani de cercet─âri am ob┼úinut ca rezultat ÔÇťlegile seriilor septimaleÔÇŁ care odat─â ┼či odat─â se vor aplica ├«n toate domeniile cuno┼čtin┼úelor omene┼čti.
Nu vorbesc despre ele acum, ci numai de utilizarea sistemului septimal ├«n piramidologie. Dac─â nu a┼č fi lucrat at├óta vreme cu el, nu mi-ar fi venit ├«n minte s─â ÔÇťtraducÔÇŁ pe 286 din num─âr─âtoarea obi┼čnuit─â ├«n cea din 7 ├«n 7. Arheologii din Apus nu s-au g├óndit s─â toarne pe zecimalul 286 ├«n grupe de 7, c─âci, dup─â c├óte ┼čtim, nu s-a mai ocupat altcineva cu echivalarea numerelor ├«n acest neobi┼čnuit sistem aritmetic. Creierul ┼či limbajul omenesc, de c├ónd s-a pomenit nu a cugetat ┼či nici n-a exprimat numerele altfel, dec├ót ├«n grupe de c├óte 10: unit─â┼úi, zeci, sute, mii, zeci de miiÔÇŽ ┼či nicidecum nu s-a oprit la 7 unit─â┼úi, care formeaz─â seria septimal─â, (├«n loc de 10), iar 7 serii s─â formeze o grup─â ┼či mai mare: 49. num─âr corespunz─âtor sutei zecimale ┼č.a.m.d. Din cauza aceasta, sunt obligat s─â scriu despre:
însemnătatea numărului 7
Ceea ce este cotul sacru pentru dezv─âluirea at├ótor date astronomice ascunse ├«n dimensiunile Marii Piramide, este ┼či num─ârul 7 pentru interpretarea rezultatelor m─âsur─âtorii, fiind privit ca hieratic din cea mai ├«ndep─ârtat─â antichitate. F─âr─â num─âr─âtoarea din 7 ├«n 7 este de neconceput s─â afli sensul factorului deficient al Piramidei enigm─â. Nu-mi este greu s─â spun dintru ├«nceput cu ce num─âr septimal se traduce 286, dar nu e folositor pentru cititor, p├ón─â nu ├«l deprindem cu mentalitatea septimal─â. Probabil c─â sistemul acesta aristocratic era m├ónuit cu mult─â dexteritate de c─âtre ini┼úia┼úii templelor, dar cum n-a ajuns p├ón─â la noi dec├ót ecoul acestui sistem secret, ne m─ârginim s─â indic─âm c├óteva fr├ónturi, menite s─â conving─â despre importan┼úa num─ârului 7 ca ├«ncheietor al seriei. Cu echivalarea numerelor ├«n clase septimale nu se ocup─â nici aritmetica superioar─â dec├ót ├«n treac─ât, cu indica┼úia vag─â c─â se pot ├«n┼čirui numerele ┼či ├«n alte sisteme: binar, trinar, * quaternal, quinal, sexagesimal, ├«n duzine. Nevoia m-a f─âcut s─â formulez ┼či regulile aritmetice ale transform─ârii, ele dep─â┼čind cadrul acestui articol.

Dup─â cum lungimea cotului piramidic ┼či a submultiplului s─âu degetul este dat─â pe un relief din interiorul Marii Piramide, tot a┼ča sistemul septimal este recomandat ca dezleg─âtor al tainei piramidice prin cele 7 etaje ale Marii galerii, ni┼čte trepte ├«n form─â de bolt─â, care se prelungesc din cele 286,1022 degete ale peretelui nordic al acestui coridor. Marea Piramid─â mai con┼úine num─ârul enigmatic ┼či ├«n cele 7 coridoare ale ei. Propor┼úiile principalelor dimensiuni ale acestei Piramide cuprind pe 7 astfel: latura bazei e c├ót 7 divizori comuni ├«nmul┼úi┼úi cu p, muchea c├ót 7 divizori comuni x 3, ├«n─âl┼úimea vertical─â c├ót 7 divizori comuni x 2.
Marea Piramid─â, fiind imaginea schematic─â a sistemului solar, propor┼úiile ei corespund cu ale acestuia. Egiptenii nu socoteau o ├«nt├ómplare c─â Nilul se v─ârsa ├«n mare prin 7 guri ┼či c─â avea 7 nivele (c─âdea ├«n 6 cataracte). In Delta lui ├«nfloreau 7 ora┼če. Templul lui Denderah avea inten┼úionat 7 por┼úi, de comparat cu cei 7 st├ólpi ai ├«n┼úelepciunii. Templul lui Abydos avea 7 capele, iar p├ón─â la templul din Kamac al lui Amon te suiai prin 7 trepte. ┼×i ├«n filosofia egiptean─â erau cunoscute seriile septimale. D─âm un singur exemplu:
egiptenii ┼čtiau c─â fiin┼úa uman─â e constituit─â din 7 principii. ├«n natur─â, tot ce face esen┼úa ei este seriat dup─â 7. Am g─âsit nenum─ârate serii septimale, bine studiate. F─âr─â s─â intru ├«n am─ânunte, amintesc pe cele mai simple cu putin┼ú─â: Curcubeul are 7 culori, gama muzical─â e compus─â din 7 trepte. Muzica se scrie cu 7 valori de note, iar nuan┼úele muzicale sunt tot 7. Pitagora inventase un instrument muzical cu 7 coarde, pentru a fi ├«n acord cu armoniile din natur─â, datorit─â ac┼úiunii num─ârului 7, cel mai respectat ├«n filosofia lui matematic─â. P─âm├óntul are 7 zone climaterice, repartizate dup─â simetria enun┼úat─â ├«ntr-una din legile seriilor: la capetele seriei (1 ┼či 7) sunt cele dou─â zone polare. L├óng─â ele (2 ┼či 6) sunt zonele temperate, urmate de cele toride (3 ┼či 5) care sunt de o parte ┼či de cealalt─â a zonei ecuatoriale (4). Luna are 7 faze, omul 7 v├órste, creierul 7 straturi de neuroni. Capul intr─â de 7 ori ├«n statura uman─â. Gesta┼úia la om ┼či animale dureaz─â perioade alc─âtuite din zile multiplii de 7. Planta tipic─â e compus─â din 7 p─âr┼úi: r─âd─âcin─â, tulpin─â, ramuri, frunze, flori, fructe ┼či semin┼úe. Fiecare din aceste p─âr┼úi se divid ┼či subdivid septimal. La fel ┼či ├«n alte ┼čtiin┼úe. Doar un exemplu din geometrie: Dou─â cercuri nu pot avea ├«ntre ele dec├ót 7 pozi┼úii: externe, tangente externe, secante,.tangente interne, interne, concentrice ┼či identice. O serie mecanic─â: spa┼úiu, materie, num─âr, mi┼čcare, form─â, energie ┼či timp. Aceast─â serie e foarte cuprinz─âtoare, determin├ónd geografia ┼či istoria, chimia ┼či fizica, aritmetica ┼či geometria, toate pivot├ónd ├«n jurul lui 4 ca centru. Sunt at├ótea ┼či at├ótea serii, mai ales filosofice, dar ne oprim aici.
Num─ârul 7 cardinal e men┼úionat direct ├«n Biblie de 287 de ori, deci c├ót num─ârul prin excelen┼ú─â piramidic, indic├óndu-ne ┼či pe calea aceasta c─â enigma lui 286,1 nu se poate solu┼úiona dec├ót cu sistemul septimal. Num─ârul 7 ordinal e pomenit de 98 ori ├«n Sf├ónta Scriptur─â, iar 7 distributiv de 7 ori, ├«n total de 392 ori, adic─â 7 x7x7+7├Ś7.
Indirect, num─ârul 7 se afl─â de nenum─ârate ori ├«n Cartea Sf├ónt─â, p├ón─â ┼či ├«n num─ârul de capitole, fraze, cuvinte, litere, forme verbale sau ├«mprejur─âri, etc. Se ├«n┼úelege c─â e vorba doar de originalul celor 70 de c─âr┼úi ale Bibliei, ├«n limbile sacre, concepute mult timp ├«nainte de a lua fiin┼ú─â poporul grec sau evreu. Nu e f─âr─â rost faptul c─â s─âpt─âm├óna are 7 zile. ├«n Vechiul Testament exista ┼či s─âpt─âm├óna de 7 s─âpt─âm├óni, s─âpt─âm├óna de 7 ani ┼či s─âpt─âm├óna de 7 milenii, de unde se deduce c─â mileniul spre care p─â┼čim va fi readucerea sabatului crea┼úiunii, raiul terestru. ├Än templu erau 7 obiecte principale, toate a┼čezate dup─â sensul aflat prin legile seriilor. Amintim misteriosul candelabru cu 7 bra┼úe ce se acordau unele cu altele ├«n jurul unui pivot central. El simboliza, printre altele, c─â adev─ârata lumin─â ne vine prin sistemul septimal. ├Än capitolul 13 din Matei sunt 7 parabole ce se pot studia paralel cu cele 7 epoci ale c├órmuirii divine. ├Än Apocalips─â, 7 e pomenit de 7X7, iar principalele lucruri despre care trateaz─â aceast─â carte profetic─â sunt or├ónduite ├«n 7 serii de c├óte 7.

Cercul divizat septimal
Cu aceast─â sumar─â preg─âtire, putem ├«n┼úelege mai u┼čor cercul cu numere de la 1 la 343 pe care le-am repartizat ├«n grupe de 7, din ce ├«n ce mai mici (Plan┼ča 11). Cu ajutorul subdiviziunilor, afl─âm cu ce num─âr din sistemul septimal corespunde fiecare dintre aceste 343 numere zecimale. Pentru u┼čurin┼úa transform─ârii numerelor, se pot colora sectoarele din cerc cu cele 7 culori ale spectrului solar, c─âci se disting astfel mai bine c─ârui num─âr apar┼úin ┼či apoi pentru motivul c─â Soarele joac─â un rol considerabil ├«n simbolismul astronomic-piramidic. Soarele era socotit ca imaginea lui Osiris, care ├«n mod frapant pre├«nchipuia pe Christos. Aceste afirma┼úii desigur cer dovezi am─ânun┼úite pe care le-am dat ├«ntr-un voluminos manuscris. Aspectele sub care am studiat Marea Piramid─â fiind numeroase, nu li se pot enum─âra nici m─âcar titlurile ├«ntr-un simplu articol.
Sectoarele divizate ┼či subdivizate la infinit, tot mereu dup─â num─ârul 7, arat─â destul de clar cum se traduce un num─âr obi┼čnuit (din cele men┼úionate pe tablou) ├«n numere septimale, c─ârora le-am dat aici notarea lor, mai simpl─â dec├ót a cifrelorÔÇÖarabe. Presupun├óndu-le colorate, ele se exprim─â ┼či mai u┼čor. S─â lu─âm ca exemplu de preschimbare chiar pe 286. El figureaz─â ca al ┼×ASELEA num─âr periferic din sectorul mijlociu 41, care la r├óndul lui, e a ┼×ASEA diviziune din al ┼×ASELEA mare sector. Ob┼úinem deci Nr. 6.6.6. septimal. ├«n limbajul culorilor-numere, numim pe 286 astfel: Indigo din indigo, din indigo, culoarea cea mai sumbr─â, foarte potrivit─â cu sensurile num─ârului 6, dup─â cum ┼či celelalte culori se potrivesc cu numerele ce le corespund ├«n ordinea septimal─â.

Doc11-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

S─â demonstr─âm ┼či altfel echivalarea lui 286 zecimal cu 6.6.6.

Numerele de la 1-343 (zecimale) plasate retrograd i/i diviziunile sistemului septimal. Cu ajutorul acestei plan┼če se pot afla ┼či numerele clasate septimal, sub raportul distan┼ú─ârii de la punctul O, fie ├«n mi┼čcarea aparent─â, fie ├«n mi┼čcarea direct─â. P─âtratul punctat reprezint─â baza piramidei al c─ârei perimetru este egal cu lungimea circumferin┼úei descris─â de ├«n─âl┼úimea vertical─â luat─â ca raz─â. Avem a┼čadar raportul R x pi: 2 = o latur─â bazic─â, iar R x 2 pi = circumferin┼úa-perimetru. Deschiderea compasului c├ót raza taie exact de 6 ori lungimea cercului. Unul din col┼úurile hexagonului format de raz─â cade ├«n dreptul lui 286, descriind astfel un triunghi cu laturile egale, cuprins ├«ntre punctul ini┼úial-final, centru ┼či 286. Versetul din cerc sintetizeaz─â Biblia, prezent├ónd multe armonii. Un exemplu: De fiecare culoare a curcubeului, revin c├óte 3 cuvinte ├«n ordinea natural─â a textului grecesc, tradus aici ad literam. ├«n┼úelesul celor 21 cuvinte se potrive┼čte cu precizie cu semnifica┼úia culorilor corespunz─âtoare din acest ÔÇťcurcubeu al Noului Leg─âm├óntÔÇŁÔÇś.

septimal. Pornind num─âr─âtoarea pe cerc de la punctul zero, ├«n sensul cum se mi┼čc─â acele unui ceasornic, adic─â retrograd, parcurgem 5 sectoare mari ce corespund sutelor. Intr─âm apoi ├«n sectorul al Vl-lea ┼či ├«naint─âm peste 5 sectoare ale lui ce corespund zecilor ┼či ne afl─âm ├«n subsectorul 41, al Vl-lea din 6 precedent. Pe 286 ├«l g─âsim abia dup─â ce mai travers─âm alte 5 sectoare ce corespund unit─â┼úilor. Num─ârul tainic al Piramidei este a┼čadar situat ├ÄN 3 sectoare numerotate fiecare cu 6, a┼ča cum scriem zecimal pe 666, de care s-a ┼či ├«nceput s─â se fac─â mare caz. Calculele unora sunt ├«ns─â ├«n parte arbitrarii, ├«n tot cazul premature, c─âci dup─â Biblie apari┼úia supremului Anticrist, supraomul diabolic, e condi┼úionat─â de anumite evenimente ├«nc─â nerealizate: re├«nfiin┼úarea imperiului roman, recl─âdirea Templului din Ierusalim etc.

Num─ârul fiarei

├Än Apocalipsa cap. 13 versete 17- 18 este ar─âtat 666 ca semn distinctiv al lui Antichrist: Fiara a f─âcut ca to┼úi s─â primeasc─â semnul, numele fiarei sau num─ârul numelui ei. Aici e ├«n┼úelepciunea. Cine are pricepere, s─â socoteasc─â num─ârul fiarei, c─âci este un num─âr de om. ┼×i num─ârul ei este 666. Manifestarea num─ârului acesta ├«n 286, care este cheia at├ótor taine astronomice, pe drept surprinde pe cel care se a┼čtepta ca num─ârul enigm─â s─â ├«nf─â┼úi┼čeze altceva dec├ót antiteza lui Christos. Pentru l─âmurire, d─âm c├óteva reflec┼úii, ├«n locul multor capitole ├«n care tratez despre 286 privit ca 666, precum ┼či despre sensul defavorabil atribuit num─ârului ┼čase ├«n diferite domenii.
Devierea coridoarelor fa┼ú─â de axul central, interpretat─â ca devierea istoriei lumii de la ÔÇťplanul armoniei divineÔÇŁ,justific─â ├«ndeajuns prezen┼úa num─ârului nefast ├«n Piramida ce simbolizeaz─â sub diverse aspecte sistemul solar, omenirea ┼či pe om. Num─ârul bestiei antichriste mocne┼čte ├«n fiecare om dep─ârtat de Dumnezeu. C─â blazonul e leu, vultur, urs, ori lup, tot fiar─â este. Doar C─âminul spiritual ne domestice┼čte. Cifra 6 repetat─â de 3 ori (├«n cele 3 sfere: trup, suflet ┼či duh) e num─ârul omenescului, al nedes─âv├ór┼čirii, al e┼ču─ârii, al trudei f─âr─â s─ârb─âtoare, etc. ├«n folclor, sustragerea unei unit─â┼úi dintr-un ansamblu, cum e 7, produce adesea nenorociri sau preveste┼čte ceva sinistru.
Lui 666 ├«i lipse┼čte ├«n trei r├ónduri c├óte o unitate, tocmai capul, p├ón─â la 777 al armoniei divine, ├«nf─â┼úi┼čat─â pe cerc prin meridianul din dreptul lui 7, 49 ┼či 343. Piramida v─âzut─â este u┼čor trunchiat─â, lipsindu-i din ├«n─âl┼úimea vertical─â ideal─â 286,1022 degete. Vom vorbi mai departe despre sensul acestei decapit─âri, despre mica piramid─â invizibil─â a v├órfului care recapituleaz─â principalele simbolisme piramidice.
Pe de alt─â parte, am v─âzut din datele extrem de precise ale coridoarelor c─â Piramida face din jertfa lui Isus centrul ei ┼či implicit al cosmosului, deoarece la data r─âstignirii se ├«ncruci┼čeaz─â (riguros ├«n 4 unghiuri drepte) planul ecuatorului ceresc cu linia ce porne┼čte de la steaua polar─â spre centrul bazei piramidice. Paralela 30, spre care ┼úinte┼čte v├órful Piramidei, e chiar peretele nordic al Marii galerii, vertical─â ce marcheaz─â ora c├ónd M├óntuitorul ┼×i-a dat duhul, zic├ónd: ÔÇťS-a ├«mplinit!ÔÇŁ. Acest ultim cuv├ónt al S─âu, din cele 7 rostiri de pe cruce, se potrive┼čte, cum nu se poate mai bine, cu ├«ncrustarea lui la ├«nceputul Marii galerii, ├«ntr-adev─âr, coridorul scund al ÔÇťadev─ârului ├«n umbr─âÔÇŁ (cum ├«l numesc textele egiptene) se ├«nal┼ú─â aici dintr-odat─â, de 7 ori, d├ónd loc epocii ÔÇťAdev─ârului ├«n Lumin─âÔÇŁ, deci ├«mplinirea celor prefigurate ├«n Vechiul Testament, c─âci num─ârul 7 arat─â ceva deplin. Diferen┼úa de 286, 1022 degete ├«ntre tavanele acestor dou─â galerii e singurul loc din Marea Piramid─â unde 286 poate fi socotit ca o completare concret─â, cu condi┼úia s─â urc─âm pe coridoarele ascendente, spre chivotul din ÔÇťSala morm├óntului deschisÔÇŁ. Coridorul cu ├«nf─â┼úi┼čare de templu solemn se mic┼čoreaz─â ├«ns─â de 7 ori dac─â intr─âm ├«n cobor├ó┼čui spre Exod, adic─â spre data introducerii legii provizorii. Numai ├«n sensul acestei regres─âri, (mi┼čcarea retrograd─â), putem spune c─â r─âsp├óntia din punctul crucific─ârii con┼úine pe 286 sub aspectul de 6.6.6. Intruziunea num─ârului antichristic se produce a┼čadar ┼či ├«n dreptul evenimentului crucial c├ónd toate ÔÇťputerile ├«ntunericuluiÔÇŁ asaltau pe Cel r─âstignit ├«n locul nostru.

Isus r─âstignit ca ┼×arpele de aram─â

Marele mister, misterul central al cre┼čtinismului, const─â ├«n faptul c─â pe Golgota Domnul Isus nu numai c─â a purtat f─âr─âdelegile noastre, dar S-a ┼či ÔÇťf─âcut p─âcat ├«n locul nostruÔÇŁ, cum gr─âiesc Sfintele Scripturi. Aceast─â tain─â e simbolizat─â prin ┼čarpele de aram─â cu care Domnul S-a comparat ├«n Ioan 3:14. Nilul, ca un balaur, la fel pare r─âstignit pe ÔÇťmeridianul armoniei divineÔÇŁ. A┼ča se face c─â numai ├«n timp ce p─âtimea ├«n locul nostru, M├óntuitorul poate fi socotit ca purt├ónd num─ârul 666 al p─âcatelor fiec─âruia din noi, ca unul Care a devenit Loc┼úiitor al nostru. Mielul nevinovat al lui Dumnezeu isp─â┼čea vinov─â┼úia fiarei dinl─âuntrul nostru. S-ar putea spune c─â Satan (├«n traducere Adversarul) se laud─â c─â pe cruce a ucis pe Fiul lui Dumnezeu, ceea ce este iar─â┼či o aparen┼ú─â, ├«nl─âturarea de pe p─âm├ónt a lui Mesia este numai pentru o vreme, c─âci Isus a ├«nviat ca biruitor al balaurului spiritual. Infinitul ├«n┼úeles al mor┼úii Lui r─âscump─âr─âtoare nu se poate p─âtrunde c├ónd cuget─âm cu aparen┼úele, ceea ce revine la mi┼čcarea iluzorie a bol┼úii cere┼čti prin care s-a aflat echivalarea lui 286 cu 666. Po┼úi s─â fii perfect convins c─â Soarele se mi┼čc─â iar P─âm├óntul st─â pe loc, crez├ónd numai ce v─âd ochii, dar realitatea este tocmai contrariul!
Acum suntem ┼či mai bine preg─âti┼úi s─â ├«n┼úelegem:
Miezul descoperirii
Pentru aceasta, trebuie s─â consult─âm plan┼ča cu cercul divizat septimal: ├«n mi┼čcarea nu spre st├ónga, ci ├«n mi┼čcarea spre dreapta, cea direct─â, cea real─â, neaparent─â. ├«n felul acesta, parcurgem, de la zero p├ón─â la limita dinspre 343 a lui 286, al VII-lea sector de m─ârimea cea mai mare (adic─â a VII parte din cerc) apoi al 42-lea subsector (a 49-a parte din cerc), ┼či ├«n fine al 287-lea sector mic (a 343-a parte din cerc), ├«n total, am str─âb─âtut de 3 ori c├óte un sector. Aceste trei sectoare corespund: sutei ├«nt├ói, primului zece ┼či primei unit─â┼úi, cu alte
cuvinte1.1.1. tocmai unit─â┼úile ce lipseau lui 6.6.6. ca s─â ating─â extrema lor perfec┼úiune natural─â sau ├«ntreita, divina des─âv├ór┼čire a lui 7.7.7. septimal adic─â 343 ├«n sistemul zecimal. Mirarea e c─â 1.1.1. poate fi privit ┼či ca 7.7.7. (┼×i aici rimeaz─â 1 cu 7, adic─â ├«nceputul cu sf├ór┼čitul, care aproape se confund─â). ├«ntre 6, 41, ┼či 286 ┼či ├«ntre 7, 42 ┼či 287 lipseau cantitativ aceste 3 unuri ce au calitatea de septuri, fiind toate trei colorate cu violetul slavei.
Nr. 6.6.6. septimal, corect dedus din 286 prin mi┼čcarea aparent─â, arat─â doar pozi┼úia sa ├ÄN diviziunile septimale. De fapt ├«ns─â numai aparent este similar cu num─ârul zecimal al fiarei. Dac─â ne plas─âm din punctul de vedere al distan┼ú─ârii DE LA punctul ini┼úial (├«n felul afl─ârii lui 1.1.1. ├«ns─â prin mi┼čcarea invers─â) ├«n cazul acesta vedem pe 286 ca echival├ónd cu 5.5.5. ├«ntr-adev─âr, ├«n nr. 6.6.6. septimal, a VI ÔÇťsut─âÔÇŁ septimal─â nu e complet─â, la fel ┼či cele 6 ÔÇťzeciÔÇŁ ┼či cele 6 unit─â┼úi, c─âci fiec─ârei clase ├«i lipse┼čte ultimul num─âr.
Abia 342 (7 la cub minus 1) este ca 666 zecimal c─âci este format ÔÇó din 6 sute septimale peste care se adaug─â 6 zeci depline ┼či apoi 6 unit─â┼úi complete. La 1.1.1 septimal, dedus din 286 prin mi┼čcarea neaparent─â, cerin┼úa aceasta este ├«ndeplinit─â, c─âci 1.1.1. cuprinde un ├«ntreg sector ce corespunde sutelor, apoi un ├«ntreg sector al zecilor septimale ┼či, ├«n fine, o unitate ├«ntreag─â, ar─ât├ónd prin aceasta ne├«ndoios c─â incontestabila interpretare a factorului piramidic 286 este ├«ntreita repetare a lui 1.
├«n─âl┼úimea vertical─â ideal─â de 5813,01 dg: 17 x 342, v├órful (1) predomin├ónd astfel ├«ntreaga zidire (6ÔÇ▓.6.6). Num─ârul 17 e al 7-lea ÔÇťnum─âr primÔÇŁ (indivizibil cu alt num─âr), deci sistemul septimal ├«ntr-un aspect mai ├«nalt dec├ót simplu 7.
Ce reprezint─â ├«ns─â 111? M─â ├«nfior la g├óndul c─â dest─âinui acum ceea ce discipolii hierofan┼úilor ┼úineau cu jur─âm├ónt, ca cel mai de pe urm─â secret. ├«nc─â o preg─âtire, ├«nc─â un examen ┼či cititorul va deveni ini┼úiat al Marii Piramide, candidat s─â ajung─â un adev─ârat discipol al Aceluia pe care nu ├«ndr─âzneau s─â-L numeasc─â profe┼úii ┼či marii preo┼úi ai templelor solareÔÇŽ

├Än scrierile antice nu existau cifre, la fel ca ├«n tip─âriturile chirilice. ├Än lipsa lor, se ├«ntrebuin┼úau literele alfabetului. Cifrele au fost introduse ├«n Europa abia ├«n secolul al XHI-lea. Pitagora ┼či al┼úii au folosit din plin prilejul c─â se utilizau literele ca numere, a┼ča cum le arat─â orice gramatic─â la capitolul rezervat alfabetului ori numeralelor.
Cea mai mare parte din alfabetele antice se pretau la ÔÇťgematrieÔÇŁ, c─âci a┼ča se numea aceast─â geometrie a literelor. Astfel ├«n scrierea latin─â urm─âtoarele litere se socoteau ca cifre: MDCLXVI = 1666. La cei vechi gematria era mult uzitat─â.
Spre exemplu, ├«n ÔÇťRomanul lui AlexandruÔÇŁ de Pseudo-Callisthene, zeul Sarapis ├«┼či reveleaz─â numele prin cifre. ├Änt├ólnim gematria ┼či ├«n inscrip┼úiile din Pergam. Capitolul 39 din ÔÇťVia┼úa lui NeroÔÇŁ scris─â pe Suetoniu, con┼úine un joc gematric prin care poporul f─âcea leg─âtur─â ├«ntre Nero ┼či matricidul comis de el. ├Än ÔÇťgraffitiÔÇŁ din Pompei se pot citi pe ziduri ├«nsemn─âri ca acestea: ÔÇťIubesc pe aceea al c─ârei num─âr e 545ÔÇ│ sau ÔÇśNum─ârul frumosului ei nume este
45ÔÇ│.
Inspira┼úia liter─â cu liter─â a Bibliei s-a dovedit ┼či pe calea aceasta, c─âci ├«n ambele Testamente totul e ÔÇťnum─ârat, num─ârat, c├ónt─ârit ┼či ├«mp─âr┼úitÔÇŁ. ├Än original, expresia: ÔÇťmene, mene, tekel, ufarsinÔÇŁ ├«┼či are exigen┼úele ei, ca s─â poat─â fi interpretat─â. Marele Arhitect al lumilor ne-a, oferit o Carte misterioas─â care trebuie cercetat─â, ca de altfel orice alt─â oper─â a LUI, dup─â cerin┼úele ┼čtiin┼úei experimentale bazat─â numai pe numere. Am descoperit at├ótea formule ├«n Biblie c├óte nu leÔÇŁ po┼úi. cuprindeÔÇŽ Planul ei, conceput dup─â o matematic─â transcendent─â nu poate fi atribuit ├«nt├ómpl─ârii.

O profeţie uimitoare

P├ón─â la demonstrarea pur ┼čtiin┼úific─â a lui 286, expus─â ├«n primul nostru volum asupra Marii Piramide, d─âm numai o mostr─â biblic─â ce ne conduce ┼či ea, prin alte mijloace mai u┼čor de ├«n┼úeles la dezlegarea enigmei enigmelor din ÔÇťBiblia de piatr─âÔÇŁ. Astfel profetul Isaia (Is. 19:19) vorbe┼čte ├«n mod direct despre un monument, a┼čezat tocmai undeesteMarea Piramid─â, la marginea de┼čertului ┼či care va sluji ÔÇťca m─ârturie pentru Cel Ve┼čnicÔÇŁ (Plan┼ča 12). Vremea este aproape. Ceea ce facem aici e doar ├«nceputul unei noi etape piramidologice.

Doc12-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Semnificaţia celui de al 5449-lea ţol din planul Marii Piramide.
Platforma din vârful Marii Piarmide se află la al 5449-lea strat de inci măsuraţi de la baza Piramidei.

De remarcat c─â valoarea numeric─â a textului biblic ebraic din Isaia 19:19-20 este 5449. ÔÇŁ

P251014_08.211 Taina tainelor din Piramida lui Keops

 în capitolul 9 versetul 5, valoarea numerică a literelor ebraice dă consonanţe uluitoare cu numărul tainic al Piramidei.
D─âm mai jos fotocopia acestui verset dup─â textul ebraic.
Primele două cuvinte fac parte din versetul 4, citit de la dreapta spre stânga, după norma limbilor semite.

P251014_08.2311 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Litera din marginea dreapt─â arat─â pe 5, num─ârul de ordine al versetului cuprins ├«ntre acoladele ad─âugate de noi. Cuv├óntul subliniat din r├óndul 3 se cite┼čte Pele, acesta fiind dezlegarea misterului ascuns ├«n 286. Punctele sunt vocalele ce n-au valoare numeric─â. Cele ┼čase tr─âs─âturi de unire din text despart cuvintele. Ele nu se socotesc printre cele 66 litere ale originalului reprodus dup─â Biblia poliglot─â.
Isaia capitolul 9 versetul 5

ÔÇťC─âci 30
un Copil 44
S-a n─âscut 44

nou─â; 86
un Fiu 702
a fost dat 1.150
nou─â. 86
┼×i va fi 421

domnia 550 pe 100 um─ârul S─âu. 366
Total 3.579
┼×i va fi chemat 317
Numele Lui; 346
MISTERÔÇŽ, 111
Sfetnic 986 2 8 6 x 7 = 2002
Dumnezeu, 31
Erou; 211 2862
P─ârinte, 13
(al) Vecie(i); 74
Domn, 5 0 0
Pace (sau: al p─âcii 936
Total, partea II 3.525
Report ,, I 3.579

Total general 7.104=111├Ś64=888├Ś8

O dat─â revelatoare
Din mul┼úimea numerelor care arat─â frapantele coresponden┼úe dintre piramid─â, Biblie, istorie ┼či ┼čtiin┼úa propriu- zis─â, nu ne putem ab┼úine ca ├«n aceast─â carte s─â oferim ceea ce reveleaz─â data na┼čterii Domnului Isus.
Descoperirea de fa┼ú─â am f─âcut-o recent, ├«n evenimentele care au sistat tip─ârirea prezentei c─âr┼úi. Ea vine direct ├«n spijinul demonstra┼úiei esen┼úiale asupra traducerii factorului piramidic 286 cu 111 septimal. E cu at├ót nai de pre┼ú, c├ónd amintesc c─â, valorile pe care se bazeaz─â au fost stabilite cu mult timp ├«nainte de a se ┼čti ce ascund ele. Spicuim aici doar principalele aspecte care sunt dezvoltate ├«n volumul in extenso asupra piramidei, ├«nc─â netip─ârit.
De la punctul zero al cronologiei piramidic-biblice, p├ón─â la ├«ntret─âierea a dou─â soluri, marc├ónd ziua na┼čterii Domnului, e o distan┼ú─â le 3996 degete-ani. Num─ârul acesta, care leag─â venirile pe lume a lui Adam cel terestru ┼či a Celui ceresc, comport─â, ca ┼či 286, o dubl─â interpretare: se divide de 36 ori cu 111, adic─â cu num─ârul Numelui: TranscendentÔÇŁ dat profetic Copilului din ieslea Betleemului. Se divide ├«ns─â ┼či cu 666 de 6 ori, ar─ât├ónd astfel pe Adam cel dec─âzut, atunci c├ónd m─âsur─âm de la coridorul orizontal ├«n jos (De comparat cu sensul retrograd- sinistrogir).
Aceea┼či distan┼ú─â de 101,60473 m cuprinde 1118,88 palme piramidice. Palma fiind a 7-a parte din cot, adic─â a 70-a milioana parte din raza polar─â a p─âm├óntului, se ├«nvedereaz─â iar─â┼či c─â, prin interven┼úia sistemului septimal, num─ârul enigmaticei na┼čteri d─â Numele din Vechiul ┼či Noul Testament ale Celui mai presus de fire, adic─â MISTER 111 = ISUS = 888
Virgula nu schimb─â sumele 111 ┼či 888 puse imediat una dup─â alta ├«n num─ârul de palme, dup─â cum 365,24ÔÇÖ22 arat─â ├«n co┼úi ┼či degete zilele dintr-un an, calcul├ónd fie cu o singur─â latur─â a bazei, fie cu perimetrul.
Transformat─â ├«n alt─â m─âsur─â de 36 degete, aceea┼či lungime dintre ├«nceputul celor dou─â omeniri este de 111 yarzi, deci ├«nc─â odat─â Numele ÔÇ×MinuneÔÇŁ!
Cei 159 de co┼úi din dreptul acestui punct al cronologiei figurat─â geometric exprim─â gematric verbul grecesc gennan ├«ntrebuin┼úat de evanghelist c├ónd relateaz─â ├«mplinirea prorociei cu na┼čterea M├óntuitorului lumii.
Multe alte fenomene strict numerice t─âinuite de acest punct extrem de important, sunt destinate s─â-i dezarmeze pe cei sceptici.
├Än plan┼ča 11 (cercul divizat septimal) e traducerea ÔÇťad literamÔÇŁ a celor 21 de cuvinte ale versetului ├«n dreptul c─ârora am trecut corespondentul lor numeric. Men┼úion─âm c─â 21 e valoarea numeric─â a Numelui divin: ÔÇťEu SuntÔÇŁ cu semnifica┼úia de ÔÇťExisten┼ú─â absolut─âÔÇŁ.
Numele acestea au fost întotdeauna atribuite lui Mesia.
Cine zice c─â fenomenele numerice din aceast─â profe┼úie ar fi o simpl─â sau ciudat─â ÔÇť├«nt├ómplareÔÇŁ, d─â dovad─â c─â este ori un interesat ori un inveterat spirit negativ.
Cele 8 Nume profetice, date Aceleia┼či Persoane, poart─â ├«n trei forme pe 286, num─ârul omniprezent ├«n piramida ideal─â: 1) Primele dou─â Nume dau suma 287, c├ónd socotim litera ┼úadec la valoarea ei ini┼úial─â de 90, ├«n loc de 900 ca final─â. Varianta aceasta este ┼či ea valabil─â, fiindc─â satisface pe cei care, dup─â alt─â uzan┼ú─â, nu calculeaz─â literele finale cu valoare aparte. Cifra 7 ├«n loc de 6 ├«┼či are la fel rostul ei, c─âci unii ar pretinde c─â ├«ntruc├ót 286 are zecimale, trebuie s─â i se adauge o unitate pe t─âr├ómul c─âreia trec frac┼úiunile. Zecimalele 1022 au ┼či ele simbolisme, greu de explicat aici. 2) Cuvintele: ÔÇť┼×i va fi Numele LuiÔÇŽÔÇŁ inclusiv primele 4 Nume, au valoarea numeric─â 2002, deci 286 x 7. Toate Numele la un loc dau totalul 2862, deci de 10 ori 286,1022, major├ónd zecimala 1, din pricina omisiunii celorlalte. Nu se poate concepe ca at├ótea coinciden┼úe s─â nu atrag─â oricui aten┼úia c─â aici e vorba de acela┼či mister numeric 111, scris arhitectural ┼či ├«n Biblie ┼či ├«n structura simfonic─â a Marii Piramide.

Partea doua a versetului cercetat are valoarea numeric─â 3525, tocmai a ┼čaptea parte din valoarea numeric─â a primelor 5 versete de la ├«nceputul Evangheliei dup─â Ioan! A┼čadar, cele 8 Nume se manifest─â pe deplin (sensul num─ârului 7) ├«n ÔÇťCuv├óntulÔÇŁ (Logos-ul filosofilor greci) Care este una cu Dumnezeu ┼či prin Care Cuv├ónt toate s-au creat. Exist─â nenum─ârate coresponden┼úe de felul acesta ├«ntre Vechiul ┼či Noul Testament ┼či ├«ntre am├óndou─â ┼či numerele din Piramid─â.

Primul din cele 8 Nume mesianice ÔÇťPeleÔÇŁ din aceast─â celebr─â profe┼úie, are valoarea numeric─â 111 (80+30+1) deci nr. 286 al Marii Piramide. Traducerea lui este multipl─â: MISTER, TRANSCENDENT, MINUNE, GREU DE DEZLEGAT, etc.
Dac─â ├«l citim de la st├ónga spre dreapta, afl─âm Numele: ÔÇťAlephÔÇŁ, adic─â Alfa, prima liter─â a alfabetelor sacre, cu aceea┼či valoare 111, av├ónd ├«n plus accentuat sensul de 1 ┼či de prioritate. Fiecare din literele acestui Nume ÔÇťMinunatÔÇŁ deschide orizonturi piramidice.
Plan┼ča nr. 14

Doc15-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Unghiul lui Christos din Marea Piramid─â

Doc16-1-300x149 Taina tainelor din Piramida lui Keops

┬áPlan┼ča 15

 Doc17-1-229x300 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Unghiul lui Christos pe hartă, latura de sus trecând exact prin Betleem

ÔÇťNum─ârul numeluiÔÇŁ Isus
Limba Vechiului Testament este ebraica cea sobr─â, ├«nrudit─â cu egipteana, ├«ns─â cea a Noului Testament e m─âiestrita limb─â elin─â, chintesen┼úa femininei culturi moderne. Adun├ónd ca numere literele din Numele grecesc IHCOYC (se cite┼čte Iesus), ob┼úinem totalul 888. I era semnul aritmetic al num─ârului 10, litera e era cifra 8, sigma majuscul reprezenta pe 200, omicron pe 70 ┼či i grec pe 400 (10+8+200+70+400+200=888). Totalul numeric al ├«ntregului verset 5 din Isaia 9 e de 8 ori 888; Inspiratorul profe┼úiei vr├ónd s─â demonstreze prin aceasta c─â pentru fiecare Nume mesianic din acel pasaj e rezervat c├óte un 888. Acest fenomen numeric dovede┼čte c─â Mesia nu poate fi altul dec├ót Acela Care poart─â un Nume a c─ârui valoare numeric─â e ├«ntreita repetare a num─ârului 8 al transcenden┼úei. (├«n ebraic─â, cuv├óntul opt vine de la radicalul: ceea ce trece peste).

Ad─âugirea unei unit─â┼úi la un num─âr consacrat (7+1=8) ├«nseamn─â plenitudinea supraabundent─â, invers de ceea ce am v─âzut la 6.6.6. Opt r─âspunde unui ÔÇťceÔÇŁ superior, cauzal ┼či sublim, fa┼ú─â de perfec┼úiunea normal─â a lui 7. Domnul Isus Christos ┼×i-a ├«nceput Predica de pe munte cu cele 8 fericiri, care privesc fericirea sub ÔÇťspecie aeternitatisÔÇŁ. Pitagoricienii se entuziasmau de armonia celor 8 sfere; gnosticul Valentin vorbea de ogdoada celor 8 eoni superiori, iar mithria┼čtii de cele 8 ceruri; magii a┼čteptau perioada a opta: ÔÇťpleromaÔÇŁ ve┼čniciei. ÔÇťOctava summa perfectionis estÔÇŁ, ea fiind ultimul cuv├ónt al armoniei divine.
Numere perfect omogene ca 666 ┼či 888 au atras aten┼úia antichit─â┼úii, ca fiind o corespundere stabilit─â providen┼úial pentru a ├«nsemna un caracter oarecare, un rol al persoanei ce purta un nume cu aceste numere. Se numea ÔÇťisopsefieÔÇŁ anumite calcule asupra numerelor. Egalitatea numeric─â a dou─â nume sau a unui nume propriu cu un epitet de aceea┼či valoare numeric─â era socotit─â ca semn de identitate. (Exemplu Galateni 4:25: leremia 25:26, 51:41 ├«n original).
├Än mediul p─âg├ón erau mult r─âsp├óndite c─âr┼úile sibiline, care c├óntau prefacerile iminente ale lumii de atunci. Oracolul sibilei din Cumae a fost citat de Virgiliu ├«n Bucolica IV unde veste┼čte na┼čterea Unui Copil care va readuce pe p─âm├ónt epoca de aur. El va fi P─ârintele unei rase de oameni cere┼čti, etc. Cartea ├«nt├ói sibilin─â (├«n versurile 324-331) proroce┼čte despre Mesia astfel: ÔÇťÔÇŽ Atunci va veni la oameni Fiul marelui Dumnezeu, ├«mbr─âcat cu trup, la fel ca muritorii; Numele Lui av├ónd 4 vocale, a c─ârui consoan─â (s) se repet─â. Dar vreau s─â-┼úi spun num─ârul ├«ntreg: opt unit─â┼úi, ├«n plus tot at├ótea zeci ┼či opt sute, (888), iat─â ce va revela Numele (Iesoys) oamenilor prieteni ai necredin┼úei; dar tu, ├«n duhul t─âu, cuget─â bine la nemuritorul ┼či prea ├«naltul Tiu al lui Dumnezeu, la UnsulÔÇŁ (Christos ├«n grece┼čte).
Nr. 8.8.8., privit ├«n nota┼úia septimal─â, nu e altceva dec├ót 1.1.1, c─âci 8 ca cifr─â ┼či unitate nu poate exista ├«n sistemul septimal, ce a dat na┼čtere lui 1.1.1. din 286. Tocmai aceasta e defini┼úia num─âr─âtorii din 7 ├«n 7: s─â se opreasc─â la grupe de 7, nu de 10 ca ├«n num─âr─âtoarea profan─â. Tot ce trece peste 7 e ca ┼či ce trece peste 10, a┼ča c─â 8 septimal e ca 1 din sistemul zecimal. C─â nu facem jonglerie cu numerele, e dovada c─â duminicii i se zice ├«n c─âr┼úile sacre ÔÇťziua ├«nt├óiÔÇŁ sau ÔÇťziua a optaÔÇŁ dac─â se urm─âre┼čte sensul ei ce dep─â┼če┼čte sabatul evreiesc.
Nr. 888 este transpunerea lui 111 ├«n sfera divin─â, ca s─â fie la unison cu sensul de transcendent ce apar┼úine num─ârului-8. Primul Nume mesianic concentreaz─â ├«ntr-unui sensurile celorlalte 7, precum ├«n spectrul solar cele 7 culori sunt sintetizate ├«n culoarea a opta: albul, raza solar─â nerefractat─â prin nici o prism─â. ├«n armonia sunetelor, prima treapt─â a gamei devine octav─â, ca ├«ncheiere a celor 7 trepte muzicale. La fel ├«n concertul celor 8 Nume primul ├«┼či amplific─â importan┼úa prin aportul celorlalte 7. Numele acesta multiform produce mereu ├«ncurc─âtur─â celor care nu-i caut─â dezlegarea ├«n Isus Mesia. C├ót de simpl─â, c├ót de ad├ónc─â totu┼či este ecua┼úia divin─â: Cele 8 Nume = 8 x 888 = Isus! El este ÔÇťMisterul Transcendent, Cel MinunatÔÇŁ. Isus este Sfetnicul lui Dumnezeu: (Prov. 8:22-31), Isus este Dumnezeu ├«nsu┼či (Ioan 1:1,14). Isus este Eroul de la Golgota: (Ioan 16:33). Isus este P─ârintele noii omeniri: (Rom 5:14-20). Jsus este Ve┼čnicia (1 Ioan 5:20). Isus este Domnul (1. Cor. 12:3) Isus este ÔÇťPacea noastr─âÔÇŁ: (Efes. 2:14). Dup─â cum a ├«ndeplinit totul, ca s─â ne ├«mpace cu Dumnezeu, tot a┼ča numai El va asigura pacea pe p─âm├ónt, c─âci oamenii nu se pot ├«n┼úelege ├«ntre ei dac─â le lipse┼čte pacea divin─â.
ÔÇťMisterul (111) lui DumnezeuÔÇŁ din Apocalipsa 10:7 arat─â planul S─âu ├«mplinit; num─ârul 8 fiind plinirea sublimizat─â, 8 x 111=888 ce manifest─â triumful Domnului Isus.

Aplica┼úii cu 286 ┼či 1.1.1.

Prin mi┼čcarea neaparent─â, v─âzut─â numai de ochii spiritului, apare 286 ca 7.7.7. divina perfec┼úiune; ca 1.1.1 mister; ca 8.8.8. supranatural. Aceste principale aspecte ale num─ârului Piramidei, ├«ntrunite simetric ├«ntr-un text restr├óns sunt tot at├ótea pietre fundamentale ce fac de nezguduit profe┼úia aceasta a c─ârei cheie nu se poate potrivi dec├ót lui ÔÇťIsus Fiul lui DavidÔÇŁ.
Concluziile care se deduc imperios de aici ┼či din at├ótea alte pasaje biblic-piramidice sunt formidabile, menite s─â revolu┼úioneze via┼úa cititorului, s─â-1 reconstruiasc─â dup─â modelul Celui Care este ÔÇťPlanul Armoniei divineÔÇŁ, Omul ideal: ISUS.
Meridianul armonic echivaleaz─â cu ÔÇťstarea omului dup─â voia lui DumnezeuÔÇŁ, expresie ce d─â numai un aspect al unui termen juridic din originalul biblic, tradus aproximativ cu: dreptate. P─âc─âtosul care prime┼čte iertare este ├«mbr─âcat cu meritele Nevinovatului os├óndit ├«n locul celor vinova┼úi. Jertfa M├óntuitorului e firul c─âl─âuzitor ┼či ├«n Biblie ┼či ├«n Marea Piramid─â. Ea este centrul de echilibru al balan┼úei universale.

Acela spre Care ne ├«ndreapt─â toate simbolismele din Piramid─â, num─ârul 286 care le d─â trup, dincoace de piramida invizibil─â; factorul numeric f─âr─â de care nu mai putem concepe planul admirabilei construc┼úii ┼či care a oprit ├«n loc pe savan┼úi; ÔÇťsecretul ini┼úierilor ascunseÔÇŁ, refuzat ┼či celor care l-au c─âutat pe calea invoc─ârii spiritelor (Isaia 8:19 ; Dan 2:27), aceast─â TAIN─é a TAINELOR din templul cel mai enigmatic este ISUS CHRISTOS!
De altfel ┼či prin Apocalipsa (cuv├ónt ce ├«nsemneaz─â revela┼úie) ne-a fost descoperit indirect acela┼či num─âr piramidic, insigna lui Mesia. ├«n capitolul 3:12, Domnul Isus zice: ÔÇťPe cel care va birui ├«l voi face un st├ólp ├«n templul Dumnezeului Meu ┼či voi scrie pe el NUMELE MEU CEL NOUÔÇŁ. Nimeni nu ┼čtie azi cum sun─â acest al 111- lea Nume al M├óntuitorului. (At├ótea Nume are El, dup─â cum le men┼úioneaz─â un dic┼úionar biblic). Expresia: ÔÇťNumele Meu cel nouÔÇŁ are valoarea numeric─â 1.682. Num─ârul acesta citit ├«ns─â inversat, ca ├«n nota┼úia septimal─â cu unit─â┼úile ├«n cap─ât, d─â precis ├«nzecitul lui 286,1.
Pe de alt─â parte, valoarea numeric─â a Numelui Christos (= Mesia) este 1.286, adic─â 286,1 cu zecimala pus─â ├«nainte. ├«n grece┼čte, cuvintele ÔÇťM├óntuirea lui DumnezeuÔÇŁ adic─â traducerea numelui ebraic Isus are valoare numeric─â 2861.
Num─ârul 286 simplu e ┼či valoarea numeric─â a expresiei: Be Melhisedec = PENTRU REGELE DREPT─é┼óII. Personajul biblic cu acest nume pre├«nchipuind pe Mesia, se poate spune c─â cealalt─â profe┼úie de la Isaia 19:19 concord─â ┼či cu aceast─â dedica┼úie a Piramidei, ca fiind zidit─â pentru Isus, Noul Melhisedec, Care, dup─â ce S-a adus chiar pe Sine jertf─â ca Mare Preot, va reveni ca Rege al P─âcii ┼či al Drept─â┼úii.
Isaia 19:19 arat─â c─â monumentul acesta are rostul de a sluji ca ÔÇťm─ârturie pentru Cel Ve┼čnicÔÇŁ. Or ├«n grece┼čte unul din Numele Domnului este ÔÇťMartorulÔÇŁ, cu valoarea numeric─â 1.111, deci echivalarea lui 286 plus zecimala. Isus este M─ârturia necurmat─â c─â Dumnezeu exist─â ┼či Se intereseaz─â cu drag de noi. Dovad─â ┼či structura Marii Piramide ├«n care orice punct proclam─â Numele Lui (Psalmul 29:9), armonia din creatiune sau destinele omenirii de El aranjate, a┼ča fel ca dup─â manifestarea deplin─â a fiarei s─â se demonstreze prin contrast c├ót de plin─â de binecuv├ónt─âri este c├órmuirea Mielului.

Num─ârul 111 privit ca unificator

Laturile bazei ┼či diagonalele Piramidei arat─â diverse epoci de timp, iar ├«n─âl┼úimea ei arat─â dep─ârtarea spa┼úial─â dintre Soare ┼či P─âm├ónt, toate acestea dirijate, ca ┼či ├«n natur─â, dup─â raportul p Coridoarele, pe unde perioadele istoriei sacre se scurg ca ├«ntr-o procesiune, sunt ┼či ele aranjate dup─â anumite raporturi ├«n care 3,14 joac─â un rol important. Unificarea no┼úiunilor de spa┼úiu-timp e rezervat─â totu┼či punctului suprem de pe ├«n─âl┼úimea ideal─â, dep─ârtat de platform─â cu 286=1.1.1. De la el pornesc toate dimensiunile, fiind ca ┼či cobor├ót ├«n tot lungul verticalei p├ón─â la centrul unde se ├«ntretaie diagonalele. Toate punctele din Piramid─â ├«┼či determin─â pozi┼úia dup─â distan┼úa ce le separ─â de v├órful dominant. Cu alte cuvinte, toat─â construc┼úia este impregnat─â de 1.1.1.
De┼či din punct de vedere geometric, punctul acesta prezident nu are dimensiuni, el este generatorul ├«ntregului tot piramidic. Doar o singur─â dimensiune a Marii Piramide e necesar─â, pentru a afla cu ajutorul ei pe celelalte ale exteriorului ┼či chiar s─â verifici cu ea multe din interior.(Plan┼čele 16 ┼či 17)
Pentru a da de firul conduc─âtor al Marii Piramide, e de ajuns s─â ┼čtii anumite raporturi proprii numai ei, ├«n afar─â de cele avute ├«n comun cu orice alt─â piramid─â. Ea este un vast sistem de propor┼úii care toate se reduc la baza ei de m─âsur─âtoare: raza orbitei solare ├«n miniatur─â, ce joac─â acela┼či rol ca motivul ├«ntr-o oper─â muzical─â. Dar extrema acestei raze este v├órful Piramidei. Din demonstra┼úiile asupra lui (prea lungi pentru acest articol) rezult─â concluzii surprinz─âtoareÔÇŽ Se ├«n┼úelege c─â aici enun┼ú doar c├óteva care nu necesit─â explica┼úii.
Unul suprem, indivizibil ca ┼či Divinitatea, oglindindu-se ├«n operele Sale, d─â la iveal─â dualitatea exprimat─â ├«n suprafe┼úele laterale, m─ârginite ├«ntre dou─â muchii cobor├ótoare. Cu laturile bazei formeaz─â fiecare triunghiul trinitar, cele trei lumi interpenetrante, sub ├«mp─âtritul lor aspect. Ca o ploaie de raze, soarele central se proiecteaz─â astfel pe sol. Toate oblicit─â┼úile piramidice se ├«nclin─â ├«nspre ascensiunea direct─â, ca ├«ntr-o adorare.
Zenitul, centrul bol┼úii cre┼čti spre care ┼úinte┼čte v├órful, este culmea cerului, apexul piramidei cosmice. Acolo se ├«nt├ólnesc toate direc┼úiile v├ónturilor ce pornesc spre cele patru puncte cardinale; schi┼úeaz─â a┼čadar roza duhurilor ├«n care e transfigurat─â cununa de spini a Celui R─âstignit, (├«n limbile biblice duh ┼či v├ónt sunt sinonime).

Prin aceast─â inim─â a cerului trece meridianul Drept─â┼úii ve┼čnice. Numai prosterna┼úi la picioarele tronului Majest─â┼úii divine, ne p─âtrundem de armonia planului trasat pentru astre ┼či atomi, pentru na┼úiuni ┼či pentru ins aparte. Doar Unitatea Celui Prea ├«nalt poate s─â ne pun─â de acord cu El din haosul ├«n care ne zbatem. Pe altarul vestalic al sufletului nostru, redevenit feciorelnic, va arde astfel necurmat Agni, focul sacru al zeului . l─âuntric.
Centrul sau vârful Piramidei în această schemă a legilor planetare, nu-i altceva decât Soarele. Chiar pentru astronomii prozaici, e tot una dacă ei notează centrul eclipticei cu S (Soarele) sau cu P (Pământul).
Aceast─â unificare, ca la ob├ór┼čie c├ónd formau un singur glob ├«nfl─âc─ârat, se datoreaz─â substituirii ┼či simbolic r─âstignirii, c─âci centrul bazei e tot una cu ├«ncruci┼čarea diagonalelor sau apotemelor oblice.
├«n─âl┼úimea vertical─â e singura unitar─â, spre deosebire de pluralitatea celorlalte dimensiuni. Ea e axa planului armoniei divine. ├«ntr-un cuv├ónt, ea fiind totul ├«n Piramid─â, i se potrive┼čte ┼či ei spusa Evangheliei: ÔÇť lucru trebuie┼čteÔÇŁ (sau dup─â original: ÔÇťDe la Unul este nevoieÔÇŁ).
Un corp ca al Piramidei lui Keops, a┼ča de minunat zidit, presupune un sens de care este ├«nsufle┼úit. Aflarea ┼či demonstrarea pe cale ra┼úional─â a acestui sens convergent este obiectul studiilor mele piramidologice. Toate argument─ârile le sprijin cu realit─â┼úi acceptabile. Intelectualul modern trebuie eliberat din ┼čubreda filosofie materialist─â, cu ajutorul instrumentelor potrivite singurului mediu recunoscut de mintea lui. E tocmai metodica pentru cursul inferior din piramidologie. ├«n ea ├«┼či d─â m├óna ┼čtiin┼úa exact─â a Occidentului cu mistica Orientului, a┼ča cum diagonalele ei prelungite unesc toate continentele ├«n inima sa.
Marea Piramid─â e ├«n a┼ča fel alc─âtuit─â c─â nu po┼úi s─â te sustragi de la c─âutarea sensului ce-1 poart─â num─ârul ei specific care ├«nm─ânuncheaz─â principalele date astronomice asupra universului.
Cine este Minunatul Arhitect al lumilor? Cui e destinat acest armonios C─âmin?
Cosmos ├«n grece┼čte ├«nsemneaz─â: podoab─â, ordine. Pe latini i-a uimit mai mult unitatea spre care tind toate din univers. ├«n Marea Piramid─â lumea invizibil─â este nedezlipit─â de exteriorul ei vizibil, dup─â cum ceva oglindit presupune existen┼úa unui lucru ce se reflecteaz─â.
Cuget─âtorul de azi e ├«nc├óntat de splendoarea cosmic─â ├«ntruchipat─â ├«n Marea Piramid─â, dar s─â nu-i vorbe┼čti despre Creatorul Care ├«l a┼čteapt─â ├«n sala tronului, acolo pe unde trece ÔÇťplanul armoniei divineÔÇŁ pe l├óng─â ÔÇťmorm├óntul deschisÔÇŁ.

Piramida ca simbol al învierii

M├óntuitorul a zis: ÔÇťEu sunt ├ÄNVIEREA ┼či Via┼úaÔÇŁ. Cuv├óntul ├«nvierea are ├«n originalul Evangheliei valoarea numeric─â 777, num─ârul perfec┼úiunii ├«n cele 3 sfere: 7, 49, 343; cele 3 violeturi ale prosl─âvirii dintre punctul de ├«ncepere al num─âr─âtorii septimale ┼či 286, ├«n mi┼čcarea neaparent─â.
├Än limba egiptean─â ÔÇťpirmusÔÇŁ ├«nseamn─â ie┼čire din p─âm├ónt, deci ├«nviere. A┼ča numita ÔÇťCarte a Mor┼úilorÔÇŁ, cartea egiptean─â prin excelen┼ú─â, avea totu┼či titlul ÔÇťpirmharuÔÇŁ, ie┼čirea la lumin─â, din ├«ntunecimile morm├óntului la str─âlucita ├«nviere a celor drep┼úi. Marea Piramid─â prin similitudinea numelui ┼či prin forma ei, e deci un hieroglif gigantic ce vorbe┼čte despre r─âs─ârirea trupului ÔÇťsem─ânat ├«n putrezire, dar care se scoal─â ├«n nestric─âciuneÔÇŁ, cum afirm─â apostolul Pavel.
ÔÇťEgiptul, scrie Merejkowski ├«n Les mysteres dÔÇÖOrient, n-a c─âutat metafizica nemuririi ci fizica ├«nvierii. ├Änvierea egiptean─â a c─ârnii e mai. apropiat─â de ├«nv─â┼ú─âtura cre┼čtin─â dec├ót ÔÇťnemurirea sufletului propov─âduit─â de p─âg├óni ┼či de noi. Egiptul e antidotul cel mai eficace contra otr─âvii budiste ┼či contra falsit─â┼úii acestei teosofii al c─ârui ignorant sacrilegiu a confundat pe_ Christos cu Buda, pe cel mai mare DA cu cel mai mare NU. Confuzia aceasta a luat na┼čtere odat─â cu Apollonius din Thyana,_ primul teosof elevul gymnosofi┼čtilor indieniÔÇŁ,
Prin durabilitatea ei, Marea Piramid─â simbolizeaz─â via┼úa biruitoare l├óng─â pustiul unde totul vorbe┼čte despre moarte. De sus, din v├órful ei, c├ót vezi cu ochii spre sud, fiecare triunghi al vreuneia din cele 80 piramide egiptene arat─â ├«n preajm─â-i o necropol─â regal─â. La picioarele Piramidei lui Keops spre r─âs─ârit se desf─â┼čoar─â privirii aleile marelui cimitir al dinastiei a IV-a. Prelunga ┼či larga umbr─â a acestui deal artificial se mi┼čc─â deodat─â cu soarele, ca un cadran pentru zei. ├«nv─âluind ├«n mister ┼či r─âcoare r├ónd pe r├ónd cartiere ├«ntregi din acest ora┼č al mor┼úilor. Ai zice o m├óng├óiere de Sus, ca a unuii bun suveran care poart─â mereu grij─â de supu┼čii lui credincio┼či.

La s─ârb─âtoarea l u i Osiris, c├ónd, dup─â supersti┼úiile egiptene, se pomeneau ┼či mor┼úii, acest cimitir parc─â ├«nvia: pretutindeni ve┼čminte viu colorate, rudele celor din cavouri cu st├ólp─âri, flori ┼či roade ├«n m├ón─â, robii cu vitele de jertf─â. Toate erau dominate de Piramid─â, semnul ┼čtiin┼úei ┼či luminii suprafire┼čti ce ne dep─â┼če┼čte pe noi s─ârmanii locuitori ai planetei.
Acum c├ónd ┼čtim c─â 286 e corespondentul cuv├óntului Mister, ├«n┼úelegem de ce dincolo de ceea ce este cognoscibil, dincolo de marginile universului-piramid─â, d─âm pretutindeni de mistere ┼či mai mari dec├ót cele dezlegate deja, a┼ča cum 286 este ├«n Piramid─â acel meta (dup─â) al metafizicii. Cel Care este ÔÇťMisterulÔÇŁ ├«ntrupat poate singur dezv─âlui ┼či profundul mister al ├«nvierii.
├Än seara s─ârb─âtorii osirice, ├«naintea fiec─ârei case se aprindea o lamp─â consacrat─â. Deasupra Piramidei cenotaf (morm├ónt gol) al lui Osiris am spus c─â str─âlucea soarele ├«nsu┼či ┼či apoi luna. ├«n templul spiritual ┼či ve┼čnic, credincio┼čii ca preo┼úi-├«mp─âra┼úi nu au ├«ns─â nevoie nici de astrele v─âzute, cu ├«mp─âr┼úirea timpului adus─â de ele. Isus ├«nsu┼či este de pe acum ÔÇťLumina lumiiÔÇŁ lor, p├órga noului univers. ├«mp─âr─â┼úia c─ârora apar┼úin ÔÇťnu-i din lumea aceastaÔÇŁ.
Din vremuri imemoriale, se ┼čtia c─â movila de form─â piramidic─â e semnul unui morm├ónt. Cu ce mijloc mai familiar ni s-ar fi adresat Dumnezeu ca s─â ne spun─â ceva foarte de seam─â asupra marii taine a vie┼úii ┼či a mor┼úii, asupra jertfei benevole a Fiului S─âu care ne aduce via┼úa ve┼čnic─â? ├«n afar─â de Biblie, nic─âieri ca ├«n Piramida aceasta nu am g─âsit schi┼úat mai potrivit acest adev─âr central.
ÔÇťNumele secret al soarelui ascunsÔÇŁ

e dezv─âluit acum prin num─ârul tainic al Piramidei.
Doar ├«n Exod ┼či-n ÔÇťCartea exodului spre Lumin─âÔÇŁ mai e revelat─â ├«nf─â┼úi┼čare a ÔÇťNumelui S─âu ce nu se poate spuneÔÇŁ. Adev─âratul Osiris ÔÇťCel de nenumitÔÇŁ era ar─âtat ├«n textele egiptene ┼či prin numele Mister, ca ┼či Numele dat de Isaia Domnului Isus. Osiris era u┼čoara desfigurare a f─âg─âduin┼úei din Eden, conform c─âreia urma s─â vin─â R─âscump─âr─âtorul omenirii dec─âzute. Era a┼čteptat de toate neamurile, ca o nesf├ór┼čit─â prim─âvar─â ce alung─â ÔÇťputerile ├«ntunericuluiÔÇŁ. Expresia: ÔÇťSoarele Drept─â┼úiiÔÇŁ echinoc┼úiale are ├«n grece┼čte valoarea numeric─â 1.287, deci num─ârul piramidic plus 1001 de un ad├ónc simbolism.
Remarc doar ├«n treac─ât c─â sulful era numit de alchimi┼čti Osiris, din cauza unor afinit─â┼úi care necesit─â prea multe explica┼úii. Ace┼čti i┼úiatori ai chimiei poate nu prevedeau ce ne arat─â azi ┼čtiin┼úa, c─â ├«n rul ÔÇťcentrului-soareÔÇŁ din atomul de sulf se rotesc pe prima orbit─â 2 ;ctroni-planete, 8 pe cea urm─âtoare ┼či 6 pe ultima, deci 2.8.6. ca partizat ├«n clase zecimale, descresc├ónde de la centru spre periferie. ;easta nu e dec├ót una din multiplele coresponden┼úe ┼čtiin┼úific-filosofice titre Osiris, Soare, 286 ┼či Isus. Istoricii, mai ales A. Moret, scot ├«n iden┼ú─â frapantele asem─ân─âri dintre acest problematic ├«ncep─âtor al inastiei divineÔÇŁ din Egipt ┼či ├«ntre Cel Care era prezis de Biblie, precum de alte profe┼úii care circulau ├«n str─âvechiul Orient. Toate acestea >nverg spre umnezeu-omul: Isus
El este Adam cel nec─âzut, Ob├ór┼čia unei noi omeniri. Ginecologii afirm─â c─â durata normal─â a vie┼úii omului ├«n p├óntecele mamei este de 16 zile. Acum, c├ónd ┼čtim c─â acest num─âr se poate traduce septimal cu 6.6. ┼či c─â Apocalipsa ├«l nume┼čte ÔÇťnum─âr de omÔÇŁ, nu trebuie s─â trecem u┼čurin┼ú─â peste aceast─â constatare. Tripla prezen┼ú─â a lui 286 ├«n profe┼úia de la Isaia se justific─â ┼či prin considerentul c─â ├«n pasajul acesta mesianic e vorba de na┼čterea (286) ÔÇťCopiluluiÔÇŁ, Minune, (111) na┼čterea Lui supranatural─â fiind profe┼úit─â anterior ├«n capitolul 7:14.
Dup─â cum piramida concret─â a luat na┼čtere din cea ideal─â, prin ┼čtirbirea ei pretutindeni cu 286 m─âsuri sacre, tot a┼ča Cel Ve┼čnic ├«┼či pl─âm─âdi prin Duhul Sf├ónt un trup material, devenind Om (666) ├«n toat─â puterea cuv├óntului, diminu├óndu-Se de bun─âvoie (factorul deficient), ├«nc├ót ┼či ├«n sensul acesta I se potrive┼čte num─ârul omului, culmea perfec┼úiunii umane ÔÇťFiul Celui Prea ├«naltÔÇŁ ├«ntrupat ├«n crea┼úiunea Sa, iat─â ce ne dest─âinuie num─ârul 286, leit- motivul simfoniei piramidice.

ÔÇťPiatra din capul unghiuluiÔÇŁ
Partea neterminat─â dinspre v├órful Piramidei se vede doar cu ochii min┼úii, c─âci se compline┼čte prelungind ├«n sus muchiile zidite. Piramida invizibil─â a v├órfului cuprinde ├«n miniatur─â propor┼úiile piramidei ├«ntregite; mai corect e s─â spui c─â prelungirile ei ├«n jos formeaz─â piramida invizibil─â. Aceast─â intuire ne poart─â cu g├óndul la Logosul divin pe Care ├«nceputul Evangheliei dup─â Ioan ├«l prezint─â ca Arhetip al creatiunii, dup─â modelul C─âruia s-a zidit totul.

Plan┼ča nr. 16
Piatra din vârful Marii Piramide generând Piramida ideală

V├órful ideal are nesf├ór┼čite simbolisme, deduse prin geometria ce ├«ntrebuin┼úeaz─â infinitul ├«n determin─ârile sale. Golul de 7,274 m = 186,1022 dg, de la el ├«n jos p├ón─â la platform─â, ├«l umple Soarele la echinoc┼úii. Putem spune c─â fenomenul acesta a fost ales s─â simbolizeze ocuparea tronului cu adev─ârat mondial de c─âtre Isus ÔÇť├«mp─âratul ├«mp─âra┼úilorÔÇŁ. Lipsa Lui, p├ón─â la echinoc┼úiul venirii Sale, las─â m├ón─â liber─â pe scena dramei umane lucr─ârii antichristice, (286=666), care caut─â s─â detroneze pe Mesia de la drepturile Lui eterne. Aceast─â epopee, cu orizonturi ce dep─â┼česc planeta, scris─â ├«n dimensiunile celui mai vechi monument al civiliza┼úiei, va avea un sublim deznod─âm├ónt, c─âci Eroul Principal este Cel Ve┼čnic ├«n persoan─â.
Num─ârul 286 face din Piramid─â un magnific palat, demn de Acela pentru Care e destinat. ÔÇťSt─âp├ónul piramideiÔÇŁ, cum e numit Arhetipul lui Osiris de c─âtre textele egiptene, este chiar Atot┼úiitorul ├«n m├óna C─âruia se afl─â ┼či cheia cu care p─âtrunzi la tainele Lui, schi┼úate sub form─â de Piramid─â. M├óntuitorul a spus la Luca 20:17-19 c─â despre Sine vorbe┼čte acest pasaj din psalmul 118 versetul 22 ÔÇťPiatra pe care au lep─âdat-o cei ce cl─âdeau a ajuns principala piatr─â unghiular─â. De la Cel Ve┼čnic fu aceasta ┼či este ceva minunat ├«n ochii no┼čtriÔÇŁ. Cuv├óntul ÔÇťceva minunatÔÇŁ con┼úine ├«n originalul ebraic radicalul Pele =111 , ceea ce ├«l pune ├«n direct─â leg─âtur─â cu v├órful Piramidei (286=111) precum ┼či cu Numele lui Mesia.
Mai sunt multe alte apropieri de felul acesta în psalmul 118, de exemplu în versetul 25 ovaţiunea Osianna!
care ├«n grece┼čte are valoarea numeric─â 1112. Cu aceast─â strigare fu ├«nt├ómpinat M├óntuitorul la Florii, chiar ├«n ziua c├ónd se ├«mplinea ciclul astronomic-profetic de la Daniel 9:20-27.
Interpretarea de la 1 Corinteni 10:4 asupra ad─âp─ârii ├«n pustie este ├«n direct─â leg─âtur─â cu piatra unghiular─â, deoarece 2.111 este valoarea numeric─â a cuvintelor: ÔÇťIar St├ónca era ChristosulÔÇť. Expresia din acela┼či verset: ÔÇťSt├ónca spiritual─â ce ├«i urmaÔÇŁ are valoare numeric─â 2686. Vedem deci pretutindeni cifrele 2,8,6 ┼či 111 ├«n leg─âtur─â cu Mesia.
Nici unei alte cl─âdiri dec├ót Piramidei nu i se potrive┼čte descrierea acestei ciudate pietre. Blocul ce ar completa
unghiurile v├órfului nu poate fi a┼čezat dec├ót atunci c├ónd Piramida se consider─â terminat─â, ceea ce nu s-a ├«nt├ómplat p├ón─â acum, nici la propriu, nici la figurat. Abia la urm─â constructorii simt lipsa Capului piramidei umane, a acestui ÔÇťChef de vo├╝teÔÇŁ, a c─ârui ├«n─âl┼úime echivaleaz─â prin mi┼čcarea neaparent─â cu 1.1.1, ├«ntreita coroan─â a Piramidei, care altfel r─âm├óne ca ┼či decapitat─â, dac─â se opre┼čte la 6.6.6.

Plan┼ča nr. 18
Factorul de rectificare în dimensiunile vârfului lipsă din Marea Piramidă

 Doc18-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Perimetrul v├órfului este de 2288,8ÔÇ│ exact de 8 x 286,1.
ÔÇŁ = ┼úoli piramidici

Menirea social politica a lui Christos ţine de viitor
ÔÇťPiatra din capul unghiuluiÔÇŁ despre Care scriu apostolii (Efes. ); 1 Petru 2:2, etc.) este mereu
desconsiderat─â, mai ales de aceia care ├«┼či bat mult capul s─â f─âureasc─â ei destinele omenirii. Zidarii neini┼úia┼úi ├«ntreab─â ├«n problemele lor masonice ce s─â fac─â cu o astfel de st├ónc─â piramidal─â cu 8 muchii, totdeauna cu un v├órf ascu┼úit ├«n sus, oricum ai pune-o pe p─âm├ónt. Prea le st─â ├«n cale ┼či se poticnesc de ea, ├«n zarva ┼čantierului. Marele Arhitect al lumilor rezerv─â ├«ns─â lui 111 cel mai de frunte rol, abia dup─â ce, spiritualice┼čte vorbind 666 va atinge nivelul formei ce trunchiaz─â piramida. Abia c├ónd m─âsura r─âului va fi umplut─â, se va vedea c─â Christos este Cel mai potrivit s─â fie Cap ┼či al piramidei sociale, nu ca azi doar Cheie de bolt─â a templului S─âu alc─âtuit numai din ÔÇťpietre viiÔÇŁ, adic─â din credincio┼či regenera┼úi. Acum ├«┼či dovede┼čte puterea mai degrab─â ├«n ace┼čtia care, primindu-L ca M├óntuitor ┼či C─âpetenie a ├«ntregii lor fiin┼úe, ajung un templu spiritual, armonios propor┼úionat, unde ├«n toate Isus este ÔÇťFactorul Suficien┼úiiÔÇŁ absolute,888 din matematica transcendent─â. Isus ├«n toate e de-ajuns!
Adev─ârata concep┼úie cre┼čtin─â, departe de a fi ├«nvechit─â, va fi singura acceptabil─â ├«n viitor, analog cu factorul christic
286 ce contureaz─â piramida cea ideal─â. ÔÇťNazarineanulÔÇŁ (valoarea numeric─â 1113) de┼úine unica solu┼úionare a problemelor ce fr─âm├ónt─â omenirea. El le va rezolva, nicidecum ├«n mod speculativ neputincios, ci cu toat─â for┼úa Lui divin─â. Piatra indezirabil─â (Is. 53:2) pentru constructorii atei, ca ┼či pentru cre┼čtinii de form─â, va ajunge Blocul terminal spre uimirea lumii ├«ntregi ┼či spre anihilarea celor care ├«l resping: ÔÇťOricine va c─âdea peste acea Piatr─â va fi zdrobit (├«mpuns, ofensat); dar pe acela peste care ea va c─âdea ├«l va spulberaÔÇŁ. (Luca 20:18). Prima alternativ─â se petrece azi.

Spiritualităţile de sens contrar

Nici un alt num─âr de pe cercul divizat septimal nu e capabil ca 286 s─â redea ┼či pe Christ ┼či pe Antichrist. Prin sine ├«nsu┼či, 286 abia dac─â spune ceva, dar prin num─âr─âtoarea sacr─â, apoi prin interven┼úia mi┼čc─ârii, ├«ncepe s─â ias─â din neutralitatea sistemului zecimal. Sunt ├«ns─â dou─â direc┼úii de mi┼čcare spiritual─â: pentru ori contra. ÔÇťNimeni nu poate sluji la doi st─âp├óniÔÇŁ. Din pricina aceasta sunt ┼či dou─â spiritualit─â┼úi. Cea ÔÇťen vogueÔÇŁ fascineaz─â cu etalarea lucrurilor minunate ale naturii nev─âzute din care ├«ns─â trage concluzii contra Creatorului ei ┼či contra voii Lui revelat─â ├«n Biblie. Aceast─â fals─â spiritualitate, produs─â de sensul aparent, de Maia specula┼úiei budiste, duce la 666, deci la Antichrist ÔÇťomul p─âcatului, fiul pierz─âriiÔÇŁ.
Spiritualitatea cea adev─ârat─â este ├«ns─â dispre┼úuit─â de oamenii orbi┼úi, cu toate c─â ea este roada Duhului Sf├ónt. El transform─â chiar pe cel mai zelos prigonitor al lui Isus ├«n martorul ┼či, la nevoie, chiar ├«n martirul pentru cauza Lui. Exemplu e fostul fariseul Saul, devenit apostolul Pavel, cel mai clarificat ├«n tainele noii epoci a ÔÇťharuluiÔÇŁ, adic─â a gra┼úierii ce nu mai poate fi prelungit─â.
După ce în cadrul exigentei reviste Neo-Europa am arătat destul de sumar cum numărul 286 reprezintă pe

Mesia Isus, nu exagerez c├ónd afirm, categoric ca ┼či logica numerelor, c─â piramidei socialeÔÇŁ├«i lipse┼čte V├órful. Aceasta e trista realitate a uzurp─ârii f─âcut─â de 666, p├ón─â la echinoc┼úiul de toamn─â al Balan┼úei din zodiacul profetic- piramidic, c├ónd Mielul de la echinoc┼úiul primei veniri ├«┼či va lua ├«n primire tronul dob├óndit prin biruin┼úa de pe Golgota.
Cei nep─âs─âtori fa┼ú─â de ordinea firii confund─â la r─âsp├óntia lui 286 pe Isus cu Satan ┼či astfel sunt preg─âti┼úi s─â fie ├«n┼čela┼úi de Antichrist care se va da drept Mesia. E o gre┼čeal─â funest─â, datorit─â ne├«n┼úelegerii perspectivei spirituale; num─ârul 286 nu-i nicidecum ├«n acela┼či timp ┼či num─ârul lui Christ (111=888) ┼či totodat─â num─ârul lui Antihrist: 666. E numai o ciocnire ├«n acela┼či punct a dou─â direc┼úii contrarii, o ├«ncle┼čtare ├«n lupta din care totdeauna reprezentantul lui Satan va ie┼či ├«nvins.

Concep┼úii gre┼čite asupra sensului vie┼úii
Nu-i destul s─â te treze┼čti la o via┼ú─â deasupra mul┼úimii, ci are importan┼ú─â sensul acestei mi┼čc─âri. Concep┼úiile omului neren─âscut sunt de-a-ndoaselea dec├ót cele divine asupra acelora┼či obiecte. Nu mai departe dovada subiectivismului provocat de sim┼úurile noastre imperfecte, umai prin studiu ne d─âm seama c─â adev─ârata direc┼úie a rotirii diurne ;te de la Apus spre R─âs─ârit. Tot a┼ča cel care respinge revela┼úia Scripturii asupra lumii spirituale nici nu vrea s─â aud─â c─â ÔÇťrealitateaÔÇŁ ├«n care se agit─â orbe┼čte este de fapt o r─âsturnare a veritabilelor valori. P├ón─â c├ónd nu izbute┼čte s─â ias─â din sine (mai ales cu ajutorul numerelor, acestea fiind impar┼úialitatea ├«ns─â┼či) cel care se pretinde pozitivist nu poate fi ├«nvins c─â ├«n jurul Soarelui spiritual ÔÇťne mi┼čc─âm, vie┼úuim ┼či suntemÔÇŁ.
Un exemplu c─â gloata se ├«n┼čal─â asupra adev─âratelor valori e ┼či no┼úiunea de fericire. Isus spune c─â cei care, sim┼úindu-se s─âraci ├«n cele duhovnice┼čti, cer Cui trebuie astfel de bunuri, sunt r─âspl─âti┼úi actualmente cu ÔÇť├Ämp─âr─â┼úia CerurilorÔÇŁ. Se poate un dar mai sublim? Lumea ├«ns─â cer┼če┼čte fericirea de la sim┼úurile trupe┼čti, de la bel┼čugul celor trec─âtoare, lunec├ónd astfel pe ÔÇťcalea larg─âÔÇŁ spre ÔÇťcamera haotic─âÔÇŁ (666) de sub baza templului piramidic.
Dovad─â c─â omenirea, ├«n genere, a apucat drumul cel gre┼čit este ┼či suferin┼úa de tot felul. C─âlcarea legilor naturii de toate sensurile atrage sanc┼úiunile inflexibile. ├Än limba greac─â, cuv├óntul p─âcat ├«nseamn─â: ÔÇ×abatere de la ┼úint─âÔÇŁ. Orice infrac┼úiune a voii divine, cu ┼čtiin┼ú─â sau involuntar, este de fapt o deviere (286=666) de la scopul vie┼úii, de la armonia cu Creatorul. Doar R─âscump─âr─âtorul ne poate readuce ├«n planul armoniei divine, de la care suntem ab─âtu┼úi ÔÇťca ni┼čte oi f─âr─â P─âstorÔÇŁ.
Numai sub domnia Izb─âvitorului vor fi ÔÇťferici┼úi cei bl├ónzi, c─âci ei vor mo┼čteni p─âm├óntulÔÇŁ. Ast─âzi se ├«nt├ómpl─â invers: Cei care au reu┼čit s─â-┼či domine bruta ├«nn─âscut─â, ├«nsu┼čindu-┼či rara putere a bl├ónde┼úii Mielului vin, tocmai ei sunt expu┼či s─â fie sf├ó┼čia┼úi de lupii ÔÇťveacului acesta r─âuÔÇŁ.
Mai ales asupra Pietrei principale a credin┼úei care este Isus ┼či nimic altceva, oamenii au p─âreri anapoda (etimologic: cu picioarele ├«n sus). A┼ča se face c─â El r─âm├óne mereu acela┼či mare Necunoscut, ├«ndeosebi ├«ntre cei ce se numesc cre┼čtini. De aceea este continuu ├«nl─âturat ├«n at├ótea feluri.

Revelaţia divină e dreptarul
Am─ânuntele de construc┼úie ale Piramidei, adic─â formulele ei geometrice, astronomice ┼či istorice, redau clar planul reconstruirii unui suflet omenesc, numai prin M├óntuitorul, f─âr─â interpunerea altor mijlocitori dec├ót ÔÇťEl singurÔÇŁ (Faptele apostolilor 4:11-12). De aceea um─ârul Lui se afl─â pretutindeni ├«n structura Piramidei. A┼ča cum ne gr─âbim s─â credem soliile ei ┼čtiin┼úifice sau profetice, care nu sunt dec├ót plicul despecetluit ├«n vremea aceasta a necredin┼úei, c─âreia i-a fost adresat─â, tot a┼ča de ├«ncrez─âtori s─â citim ├«ns─â┼či epistola de piatr─â, cu semn─âtura omniprezent─â a Celui mai presus de ceruri.
ÔÇťCuvintele Celui Ve┼čnic sunt cuvinte pure, un argint l─âmurit ├«n cuptor de p─âm├ónt ┼či cur─â┼úat de 7 oriÔÇŁ (Ps. 12:6). Am amintit cum Scriptura este construit─â dup─â num─ârul 7. Nu trebuie s─â-i adaugi sau s─â-i scazi nimic, ea cuprinz├ónd tot ce vrea Dumnezeu s─â spun─â. Tot a┼ča repertorul de numere al Piramidei numai interpretat septimal ne gr─âie┼čte ┼či spiritual. ┼×i una ┼či cealalt─â sunt opera Aceluia┼či Spirit.
Aplica┼úiile biblice aduse ├«n leg─âtur─â cu dezlegarea enigmei piramidice dau pretext de suspectare unora. Pe ace┼čtia ├«i rog s─â ia cuno┼čtin┼ú─â c─â am fost un ├«nd─âr─âtnic vr─âjma┼č al revela┼úiei sfinte, p├ón─â m-m decis s─â cercetez ÔÇťCartea c─âr┼úilorÔÇŁ dup─â metodologia cerut─â oric─ârei discipline. Cuv├óntul lui Dumnezeu m-a biruit ├«ns─â prin puterea lui intrinsec─â; chestiunea c─â el concord─â sau nu cu datele sigure ale ┼čtiin┼úei trec├ónd pe al doilea plan. Este ca ┼či c├ónd vii la cineva cu interese de ordin exterior, dar observi c─â el ├«┼úi satisface cerin┼úe de care ├«ncepuse┼či s─â p─âr─âse┼čti n─âdejdea de a le realiza vreodat─â.

Cifrul piramidic 286, ce ne pune la ├«ndem├ón─â nesf├ór┼čite comori de cuno┼čtin┼ú─â, a p─âstrat abia pentru ÔÇťla urm─â vinul cel mai bunÔÇŁ. Misterul care pe drept p─ârea de nedezlegat (deoarece se apela doar la mijloacele obi┼čnuite) nu putea fi descoperit dec├ót ÔÇťla timpul s─âuÔÇŁ, ca dealtfel toate din Piramid─â.
Nu trebuie s─â contrarieze pe nimeni faptul c─â Cel R─âstignit este unica dezlegare a tainei biblic-piramidice, c─âci r─âstignirea Domnului unific─â tainele din toate domeniile. Concluzia logic-matematic─â dedus─â din premisele Piramidei aceasta fiind ┼či nu alta, s─â ├«nvinuim oare numerele c─â ne duc la ea? Dac─â nici pe calea cifrelor, garante ale obiectivismului, nu ne ├«ncredin┼ú─âm de Adev─ârul adev─ârurilor, nu ┼čtim ce mijloc ra┼úional mai r─âm├óne de ├«ncercat de c─âtre cel ce are preten┼úia c─â nu se convinge asupra Lui dec├ót printr-o irepro┼čabil─â demonstra┼úie.
Numai cine nu urm─âre┼čte cu aten┼úie ra┼úionamentele din aceste pagini n-ar ┼čti ce are de ales. Misiunea Piramidei este s─â vorbeasc─â cugetului, dup─â ce a dezarmat mintea cea mai subtil─â, prin corectitudinea ei ├«n cele exterioare. Chiar l─âs├ónd doar numerele s─â vorbeasc─â, autorul fiind complet absent cu inerentele lui comentarii, sunt sigur c─â cifrele Piramidei pot convinge pe oricine a impus t─âcere ideilor preconcepute de care a┼ča zis─â ┼čtiin┼ú─â e plin─â, f─âc├ónd din ea mai degrab─â un instrument de propagand─â anticre┼čtin─â.
Tat─âl ceresc, ├«n chip de nep─âtruns, a f─âcut un plan ideal pentru fiecare din noi, exact ┼či armonios ca la Piramid─â. Fie ├«ng─âduit Dragostei Care ne-a creat s─â ne vorbeasc─â ┼či prin acest limbaj al numerelor, ele fiind mai presus de orice discu┼úie tenden┼úioas─â. Enigma dezlegat─â a Piramidei e r─âspunsul divin la ├«ntrebarea chinuitoare a celor ├«ncurca┼úi ├«n labirintul cuget─ârii moderne. Am fost unul dintre ace┼čtia, de aceea m─â simt obligat s─â ├«mp─ârt─â┼česc ┼či altora aceast─â veste bun─â a descoperirii, simpl─â ca figura geometric─â a Piramidei.

Simplitatea acestei descoperiri providenţiale
Aproape nu exist─â templu care s─â nu fi avut un gardian arhitectural, ├«n Egipt sfinc┼čii ├«ndeplineau acest rol. Dup─â ce ne-am convins c─â Marea Piramid─â este un templu, nu trebuie s─â-i c─âut─âm cerberul dec├ót ├«n sfinxul din apropierea ei. Ca un leu ├«mbl├ónzit, cu fa┼úa lui umanizat─â, simboliz├ónd st─âp├ónirea materiei de c─âtre spirit, st─â de paz─â, ├«ndreptat spre soare-r─âsare. ├«napoia lui e tezaurul cu mistere al Piramidei. Cine n-a auzit de sur├ósul enigmatic al sfinxului? Ce ascunde t─âcerea lui milenar─â care a fost martor─â la perindarea imperiilor ┼či la ├«ntreb─ârile arz─âtoare ale ┼čtiin┼úei smene┼čti? Piramida ne dezv─âluie acest secret din locul prea sf├ónt, Taina Tainelor: ISUS. De la El radiaz─â infinitele mistere. ├«n sur├ósul sfinxului e ┼či mila condescendent─â pentru fr─âm├ónt─ârile min┼úii, pe c├ót─â vreme r─âspunsul e a┼ča de simplu: Cel Care a creat universul a dezlegat pentru noi cea mai grav─â problem─â: a ├«ndep─ârt─ârii de El. ├«n loc de a ne p─âr─âsi ├«n precipitarea spre neant, a f─âcut totul s─â ne creeze din nou. Ca ├«n mitul cu Oedip, sfinxul vie┼úii sf├ó┼čie pe oricine nu poate r─âspunde la parola prin care ai intrare ├«n templul spiritual.
Profetul Daniel, mult l─âudat c─â a dezlegat cutare sau cutare mister, a r─âspuns: ÔÇťSecretul pe care ├«mp─âratul 1-a cerut nu pot s─â-1 arate ├«mp─âratului ├«n┼úelep┼úii, vracii, c─ârturarii ┼či ghicitorii, dar este un dumnezeu ├«n ceruri Care reveleaz─â secreteleÔÇŽÔÇŁ La fel a spus Iosif lui faraon: ÔÇťNu eu, ci Dumnezeu va da un r─âspuns.ÔÇŁ Interpret─ârile nu sunt oare ale lui Dumnezeu? ÔÇťDe ce v─â uita┼úi la noi?ÔÇŁ au spus ┼či apostolii.
E necesar s─â ├«nchei ┼či eu cu urm─âtoarele m─ârturisiri. Ce oare a┼č fi reu┼čit a da ├«n vileag, ├«n cazul c├ónd ├«ndelungatei mele trude ├«n piramidologie i-ar fi lipsit tocmai acel 1% procent de inspira┼úie, f─âr─â de care enigma lui 286 ar fi r─âmas neelucidat─â? Inventatorul ma┼činii de cusut, dup─â ce pusese la punct 99% din mecanismul ei, a constatat c─â aparatul nu func┼úiona. ├Äntr-o noapte de zbucium, a visat c─â cineva c─âuta s─â-1 str─âpung─â cu o lance. C├ónd a apucat cu m├óna v├órful l─âncii, ca s─â se apere, a observat c─â acesta era g─âurit. At├óta i-a fost de ajuns s─â ├«n┼úeleag─â c─â trebuie s─â a┼čeze la v├órful acului gaura prin care circul─â a┼úa. Desigur, p├ón─â atunci i se p─ârea un nonsens s─â concentreze ├«n acela┼či cap─ât ┼či ascu┼úi┼čul ┼či orificiul. Numai admi┼ú├ónd felul neobi┼čnuit (Iov 28:4) de a rezolva problema, a ajuns la utilizarea inven┼úiei. A┼ča de simpl─â era inspira┼úia, dar f─âr─â ea totul r─âm├ónea trud─â zadarnic─â.
├Än expunerea de fa┼ú─â, ca ├«n vremuri de bejenie, am luat ├«n grab─â ce am avut mai la ├«ndem├ón─â din cele vreo mie de pagini ale manuscrisului cu primul meu volum asupra Piramidei. P├ón─â c├ónd Acela C─âruia ├«i dedic lucrarea va ├«ng─âdui s-o dezv─âlui complet ┼či s─â aplic la toate dimensiunile Misterul piramidic-biblic, cititorule, intr─â ├«n cele mai dinl─âuntru ale fiin┼úei tale ┼či, ├«n t─âcerea izol─ârii de tumultul lumesc, ca ├«n taini┼úele Piramidei, ├«ntreab─â-te dac─â ├«naintezi ├«n direc┼úia cea adev─ârat─â spre biruin┼úa simbolizat─â prin ÔÇťcamera ├«nvieriiÔÇŁ ori te pr─âbu┼če┼čti spre ceea ce ├«nchipuie ÔÇťcamera haotic─âÔÇŁ din monumentul cercetat aici.
Nu uita c─â Domnul Isus este ÔÇťCalea, Adev─ârul ┼či Via┼úaÔÇŁ. Orice alt─â cale dec├ót EL, indiferent numele ei, ÔÇťpare bun─â ├«n ochii omului, dar sf├ór┼čitul este pierzarea ve┼čnic─âÔÇŁ. F─âr─â s─â-┼úi ├«nsu┼če┼čti jertfa Mielului, nu scapi de cobor├ó┼čul spre iad, nu po┼úi ├«n┼úelege legea cea nou─â s─âpat─â de Duhul Sf├ónt pe tablele inimii.

Starea noastr─â degradat─â ┼či f─âr─â leac, este un putregai din mijlocul c─âreia r─âs─âri, adic─â ├«nviezi ca om nou, dob├óndind o fire nou─â, altoi din Isus, primit prin na┼čterea din nou, prin ÔÇťstr─âbaterea apelor pure ale vie┼úiiÔÇŁ, cum arat─â r─âscrucea piramidic─â din dreptul r─âstignirii M├óntuitorului. De vreme ce El pe Golgota a suferit pedeapsa pe care noi o meritam, ├«nseamn─â c─â juridic acela este achitat care se refugiaz─â sub beneficiul Jertfei isp─â┼čitoare. Iat─â Evanghelia, adic─â ÔÇťvestea bun─âÔÇŁ. ├«n consecin┼ú─â, cel m├óntuit se socote┼čte mort fa┼ú─â de tot ce s-a os├óndit la cruce, ÔÇť├«nc├ót dac─â este cineva ├«n Christos devine o zidire nou─âÔÇŁ, integrat ├«n Cel ce este reala Piramid─â ideal─â.

Anexe
Curiozităţi aritmetice
ce spun mult despre simetriile ascunse ├«n 111 ┼či 888
Atragem aten┼úia c─â ele nu se ob┼úin cu alte cifre ┼či c─â matematicienii care le-au descoperit nu cuno┼čteau semnifica┼úia numerelor 111 ┼či 888.

123.456.789+ 987.654.321

1.111.111.110 Reamintim c─â 111 e numele Mister,
888.888.888├Ś8 = 7 . 111 . 111 . 1 0 4 (vezi totalul de 7.104 referitor la textul din Isaia 9:5 ) ,
Schema urm─âtoare arat─â ┼čirurile de 1 la p─âtrat cum echivaleaz─â cu numerele ale c─âror cifre sunt ├«n ordine cresc├ónd─â ┼či apoi descresc├ónd─â, ultimul av├ónd 17 cifre. Ansamblul pare o piramid─â trunchiat─â unde semnele egalit─â┼úii amintesc ÔÇťplanul armoniei divineÔÇŁ, dac─â facem abstrac┼úie de cifrele descresc├ónde:
1┬▓=1
11┬▓=12.1
111┬▓=123.21
1.111┬▓=1234.321
11.1112┬▓= 12345.4321
111 . 111┬▓=123456.54321
1.111.111┬▓=1234567.654321
11.111.111┬▓=12345678.7654321
111 . 111 . 111┬▓=123456789.87654321

O piramidă de cifre, ceva mai regulată decât precedenta, este aceasta:
0+8=8 9├Ś9+7=88 98├Ś9+6=888 987├Ś9+5=888.8 9876├Ś9+4=888.8
98765├Ś9+3= 987654├Ś9+2= 9876543├Ś9+1=888. 98765432├Ś9+0=
Planul armoniei corespunde aici cu cifrele de adunat, ar─ât├ónd descenden┼úa sau ascensiunea de la 0 la 8, ca ┼či punctul ini┼úial de pe cercul divizat septimal. Toate numerele din dreapta sunt formate exclusiv din cifra 8, ar─ât├ónd c─â ecua┼úia de nesf├ór┼čit a universului este unificat─â ├«n num─ârul Numelui Isus.
Unitatea nu apare ├«n toate gamele acestea numerice dec├ót odat─â, restul sub forma ei transcendent─â (8) pe c├ónd toate celelalte cifre sunt bine reprezentate, ├«n variate ├«nf─â┼úi┼č─âri. Mai ales 9 formeaz─â un unghi cu laturile limitate numai de 9. Pe oblicitatea st├óng─â, cifrele se aliniaz─â r├ónd pe r├ónd ├«n straturi, de jos ├«n sus: 999ÔÇŽ 888ÔÇŽ 777ÔÇŽ 666ÔÇŽ ┼×irul vertical de 9 repetat de 8 ori parc─â ar corespunde cu axa galeriilor, c─âreia trebuie s─â-i adaugi pe 286 ca s─â ating─â armonia meridianic─â, exprimat─â simbolic prin 888.
Orizontal, numerele descresc de la multiplicitatea exterioar─â spre unitatea central─â: 987654. Vertical, cifrele sunt din ce ├«n ce mai necomplete, cu c├ót te apropii de col┼úurile bazei. La piramida aceasta-cifrat─â nu mai e nevoie s─â faci calcule ca s─â notezi rezultatele. Progresiile vin a┼ča de natural, a┼ča de simetric, at├ót de limpezi, ca ┼či a┼čtept─ârile celor care caut─â ├«n Marea Piramid─â legile naturii fizice ┼či spirituale ┼či le afl─â cu o simplitate de necrezut. Singura condi┼úie e s─â ┼čtii cheia 286=888=ISUS.

Taina tainelor din Piramida lui Keops

V.V.Moisescu

Secretul Marii Piramide dezlegat de un român
De cur├ónd, ziarele ┼či opinia public─â au primit cu deosebit entuziasm vestea despre descoperirile, ├«ntr-adev─âr surprinz─âtoare, asupra Marii Piramide, f─âcute de un neobosit cercet─âtor rom├ón, Dl. profesor V.V. Moisescu. Suspend─âm ├«n acest num─âr seria unor articole asupra timpurilor actuale, pentru a face loc cu pl─âcere articolului pe care Dl. profesor V.V. Moisescu a avut bun─âvoin┼úa a-1 scrie pentru revista noastr─â.1

1Taina Tainelor din Piramida lui Keops a ap─ârut ├«n revista Neo-Europa numerele 23-24 (ianuarie-februarie 1944) ┼či 25-28 (martie-iunie 1944)

Dl. profesor V.V. Moisescu ┼či-a consacrat via┼úa cercet─ârilor Marii Piramide. Domnia sa a studiat teologia, dup─â aceea filosofia, arheologia, filologia comparat─â, ob┼úin├ónd magna cum laude, ┼či ├«n fine matematicile, pentru a se putea consacra cu cea mai mare competen┼ú─â cercet─ârilor sale favorite. Cunosc├ónd ├«n mod des─âv├ór┼čit limbile clasice, precum ┼či orice alte studii asupra misterelor antice, ca ├«ncununare a toate. Domnia sa a citit de multe ori Biblia ├«n original, ajung├ónd la concluzii nea┼čteptate, ├«ndeosebi prin transpunerea literelor textelor sfinte din limbile respective ├«n valorile numerice corespunz─âtoare, c─âci se ┼čtie c─â la cei vechi numerele erau reprezentate prin litere, actualele cifre venindu-ne ulterior de la arabi.
S-ar p─ârea c─â omul care avea s─â sintetizeze at├ótea cercet─âri ├«n domeniul Marii Piramide ┼či s─â ad├ónceasc─â ├«n┼úelesul at├ótor m─âsur─âtori ┼či contram─âsur─âtori, f─âcute cu toate mijloacele tehnicii moderne, trebuia s─â fie ├«n acela┼či timp teolog, f─âr─â a fi ├«nl─ân┼úuit de haina preo┼úiei, filosof, rar─â a fi anchilozat ├«n doctrine oficiale, ┼či pe deasupra matematician. Nu numai at├ót, dar pare c─â trebuia s─â fie rom├ón. Un str─âmo┼č al nostru, ti acul Orfeu, a primit din Egipt luminile care au str─âlucit ├«n misterele orfice, misterele solare, apolonice. foarte asem─ân─âtoare cu religia ┼čtiin┼úific─â ascuns─â ├«n Marea Piramid─â. Sunt profunzimi ├«n fiin┼úa rom├óneasc─â, mo┼čtenite de la str─âmo┼čii no┼čtri daci, cum persevereaz─â s─â ne conving─â Dl. Gh. Lungulescu, care filtrate prin ciudata ├«ncruci┼čare de rase care a format poporul rom├ón, au dat na┼čtere unui suflet ├«nzestrat cu cea mai armonioas─â spiritualitate.
Nic─âieri ├«n Europa, ├«n adev─âr, ├«n decursul veacurilor nu s-a produs o ├«ncruci┼čare mai mare de rase ┼či deci de aporturi ancestrale mai diferite. Traci prin daci, latini prin romani, noi purt─âm ├«n s├óngele nostru altoiul german prin triburile de barbari Go┼úi care, ca ├«n toat─â Europa, s-au stabilit ┼či la noi; dar mai purt─âm spre deosebire de popoarele apusene s├óngele slav ┼či s├óngele mongol ┼či, spre deosebire de popoarele Orientului, s├óngele roman ┼či german. Pe un astfel de amalgam complex s-a grefat un suflet de o deosebit─â receptivitate, capabil s─â ├«mbine pozitivismul ┼čtiin┼úei Occidentului cu misticismul profund al Orientului, ┼či ├«n m─âsur─â s─â ridice g├óndirea omeneasc─â la cea mai ├«nalt─â spiritualitate.
Dar, va spune cineva, ce leg─âtur─â exist─â ├«ntre preocup─ârile unei reviste social-economice ca a noastr─â ┼či cercet─ârile piramidologice ale D-lui profesor Moisescu? O revist─â social-economic─â se ocup─â cu problemele materiale ale vie┼úii; cum trebuie s─â organiz─âm produc┼úia, pentru a stoarce planetei un num─âr mai impresionant de bunuri ┼či cum s─â ├«mp─âr┼úim eventual mai echitabil ├«ntre noi aceste binefaceri.
Bunurile materiale constituie un scop ├«n sine ÔÇô muncim pentru a face bani, to make money, faire de Pargent. Aceasta este preocuparea comun─â a oamenilor de la inven┼úia monedei p├ón─â azi. Ea a dus at├óta suferin┼ú─â omenirii, ├«nc├ót de c├óte ori relele provocate de gre┼čita ├«ntrebuin┼úare a monedei dep─â┼česc pe oameni, ei se g├óndesc la reformarea ei, dac─â nu chiar la desfiin┼úare.
┼×tiin┼úa care se ocup─â cu mijloacele de produc┼úie a bunurilor, economia politic─â, ┼či-a limitat aici domeniul s─âu.

Revista noastr─â are ├«ns─â ┼či preocup─âri sociale. Ori problemele sociale agit─â ast─âzi omenirea mai presus de orice, c─âci r─âzboaiele actuale, dup─â ce s-au declan┼čat pe mobile economice, tind din ce ├«n ce s─â se transforme ├«n fenomene sociale de o propor┼úie f─âr─â precedent. Dac─â problemele sociale s-au tran┼čat p├ón─â ├«n prezent, trec├ónd din gre┼čeal─â ├«n gre┼čeal─â, noi credem c─â aceast─â iluzorie rezolvare provine din faptul c─â ├«n cercetarea lor nu s-a avut ├«n vedere un fir conduc─âtor. Au fost mereu alte fire conduc─âtoare, care st─âteau la baza diferitelor concep┼úii, ├«mping├ónd omenirea dintr-o eroare ├«n alta. Firul conduc─âtor unic trebuie neap─ârat s─â-1 c─âut─âm cel pu┼úin acum, pentru a da o stabilitate ├«ntocmirilor noastre dup─â acest r─âzboi. Unde ├«l va g─âsi omenirea? R─âm├óne un semn de ├«ntrebare. Noi credem c─â trebuie s─â-1 c─âut─âm ├«ntr-o nou─â spiritualitate. Datoria noastr─â este s─â cercet─âm ├«n domeniile ├«n care acest fir conduc─âtor ar putea fi descoperit: filosofie, istorie, religie etc.

Cercet─ârile ├«n domeniul Marii Piramide, sunt de natur─â s─â ne aduc─â noi elemente ├«n judecarea fenomenelor omene┼čti. Noi nu vrem s─â trecem cu u┼čurin┼ú─â asupra unor descoperiri, care ar putea ├«ntr-o zi revolu┼úiona toat─â concep┼úia noastr─â despre fenomenele sociale, considerate p├ón─â ├«n prezent simple preocup─âri materiale. C─âci dac─â omenirea va ajunge, de exemplu, ├«ntr-o zi s─â-┼či pun─â cu tot dinadinsul ├«ntrebarea pe care ┼či-a pus-o f─âr─â s-o dezlege Abatele Moreux ┼či anume de unde au cunoscut constructorii Piramidei toate secretele ├«nscrise cu at├óta m─âiestrie ├«n dimensiunile ei, atunci va trebui neap─ârat dat un r─âspuns, chiar dac─â acesta ar r─âsturna toate concep┼úiile noastre despre fenomenele sociale, ├«n ce prive┼čte cauzalitatea lor.
├«n ziua c├ónd vom constata ├«n decursul evolu┼úiei fenomenelor omene┼čti o alt─â cauzalitate de c├ót cea aparent─â, pe care o vedem azi, tot ce am cl─âdit ca ┼čtiin┼ú─â social─â ne va p─ârea simpl─â dibuial─â. Credem de aceea, c─â este cazul ca NEO-EUROPA, titlu care indic─â preocup─ârile noastre pentru a┼čezarea lumii de m├óine, s─â ├«mbr─â┼úi┼čeze cu c─âldur─â cercet─âri ca acelea ale D-lui profesor Moisescu ┼či s─â le expun─â cititorilor s─âi ├«n speran┼úa c─â interesul

extraordinar pe care ├«l provoac─â aceste cercet─âri, va rodi ├«n inimi o mai intens─â preocupare sufleteasc─â ├«n dirijarea pa┼čilor no┼čtri de fiecare zi.
Dar nimeni nu-i profet ├«n ┼úara sa. R─âzboiul ├«l ├«mpiedic─â pe Dl. profesor Moisescu s─â-┼či consacre opera acolo unde, prin lucr─ârile premerg─âtoare ale ├«nainta┼čilor, ar putea fi pus─â ├«n adev─ârata ei valoare. P├ón─â c├ónd ┼či ceilal┼úi piramidologi, care vor mai fi ├«n via┼ú─â la sf├ór┼čitul acestui r─âzboi, vor avea putin┼úa s─â se exprime asupra descoperirilor unui rom├ón ├«ntr-un domeniu at├ót de pu┼úin accesibil, consider─âm c─â este de datoria noastr─â s─â d─âm cuv├óntul D-lui profesor V.V. Moisescu pentru a expune publicului rom├ónesc ├«ntr-un articol sumar, o schi┼ú─â doar a ceea ce este lucrarea Domniei sale care va apare la timpul s─âu, editat─â de un ├«n┼úeleg─âtor compatriot.
┼×i acum un ultim cuv├ónt.
Dezlegarea supremei taine piramidice va da na┼čtere, f─âr─â ├«ndoial─â, la obiec┼úiuni. Aceast─â dezlegare, socotim noi, corespunde totu┼či ridic─ârii celui de al treilea ┼či ultim voal din anticamera care prin culoarul scund duce la camera suprem─â a Marii Piramide: Camera Judec─ârii Na┼úiunilor. Nu e o ├«nt├ómplare c─â descoperirile piramidologice s-au produs abia ├«n vremea noastr─â, adic─â ├«n durata de timp ce corespunde anticamerei dintre culoarele Marii Piramide. Cartea Mor┼úilor ┼či anumite ad├óncituri ├«n pere┼úii camerei arat─â c─â ├«n aceast─â ├«nc─âpere este situat ├«ntreitul voal care acoperea misterul devenirii. Primul ┼či al doilea voal fuseser─â ridicate prin descoperirea datelor ┼čtiin┼úifice ┼či ├«n cele din urm─â profetice de c─âtre cercet─âtorii anteriori, ├«n frunte cu D. Davidson, Piazzi-Smith, Forman, Habermann, Aldersmith, Menzies, col. Garnier, etc. c─ârora le r─âm─âsese nedezlegat un mare semn de ├«ntrebare, num─ârul 286,1
Avem convingerea c─â ultimul voal l-au ridicat lucr─ârile D-lui profesor Moisescu, c─âut├ónd ├«n sistemul septimal dezlegarea misterului acestui num─âr ┼či identific├óndu-1, dup─â ├«ndelungate ┼či minu┼úioase cercet─âri, cu numele Domnului nostru Isus, ceea ce constituie pe drept cuv├ónt sinteza descoperirilor moderne.
Calea numerelor care stau la baza construc┼úiei universului ┼či la baza ┼čtiin┼úelor actuale, este pozitiv─â ┼či deci nu poate fi contestat─â. Intelectualul modern pretinde c─â nu crede dec├ót ceea ce i se poate dovedi. S-ar p─ârea c─â Dumnezeu a vrut ca ┼či aceast─â exigen┼ú─â ├«n clipa suprem─â ca ┼či lui Toma necredinciosul, s─â ne fie satisf─âcut─â. Identificarea chipului M├óntuitorului pe giulgiul ce se afl─â ├«n biserica din Turin, datorit─â mijloacelor, tehnice moderne, este ├«nc─â o prob─â palpabil─â despre importan┼úa cardinal─â a momentului pe care ├«l tr─âim. Momentul acesta a fost de altfel prevestit omenirii, cu o mie nou─â sute de ani ├«n urm─â prin Apocalips─â. E drept c─â nu odat─â ├«n decursul istoriei oamenii au crezut c─â ceasul apocaliptic a sosit. At├ótea coinciden┼úe providen┼úiale ale timpurilor noastre, c├ót ┼či evenimentele f─âr─â precedent ├«n curs de desf─â┼čurare, ne dau totu┼či nou─â privilegiul de a ne socoti ale┼či pentru a ├«nt├ómpina supremele revela┼úii.
Dac─â nici dup─â aceste revela┼úii ├«ndrum─âtorii s─ârmanelor suflete obidite ale omenirii nu vor ├«n┼úelege c─â drumul pe care au apucat este gre┼čit, c─â sensul mi┼čc─ârii aparente conduce la Antichrist, cu tot cortegiul lui de suferin┼úe ┼či nenorociri ┼či nu vor face cale ├«ntoars─â ├«napoi spre ├«nv─â┼ú─âtura lui Christos, omenirea se va pr─âbu┼či ├«n convulsiuni ┼či sf├ó┼čieri cumplite, a┼ča cum le ├«ntrez─ârim de pe acum.
Dumnezeu ├«ns─â a spus prin glasul evanghelistului Matei, c─â ├«n ceasul acela suprem va face semn celor buni ┼či-i va salva de la pierzanie. Iat─â Dumnezeu ne-a f─âcut semnul S─âu, neghina s─â se separe de gr├óu ┼či cei buni s─â-┼či deschid─â sufletul pentru a fi c─âl─âuzi┼úi ┼či ├«ndrepta┼úi pe c─âile Domnului ┼či astfel vor fi salva┼úi de pierzania care url─â cu m├ónie ├«ri jurul nostru, put├óndu-ne ├«n orice clip─â pentru totdeauna ├«nghi┼úi.
Marcel Bibiri-Sturia

Prima minune arhitectonic─â
ÔÇťNu pot s─â o descriuÔÇŁ, se exprima Champollion vorbind despre Marea Piramid─â, ÔÇťc─âci din dou─â lucruri unul: ori cuvintele mele nu vor reda nici a mia parte din cele ce trebuie spus, ori dac─â dau imaginea cea mai palid─â, a┼č fi luat drept exaltat, poate chiar nebunÔÇŁ. Egiptologul Ed. Meyer afirm─â c─â e aproape de necrezut ca un asemenea proiect s─â poat─â fi executat: ÔÇťVis supraomenesc care odat─â realizat pe p─âm├ónt, nu se va mai repeta niciodat─âÔÇŁ.
De┼či Dl. dr. Bibiri Sturia mi-a pus la dispozi┼úie cu generozitate at├ótea pagini ale distinsei domniei sale reviste, m─â simt totu┼či stingherit c├ónd ├«mi dau seama c─â trebuie s─â-mi limitez expunerea doar la c├óteva aspecte din diversitatea punctelor de vedere din care poate fi studiat─â piramida lui Keops. Ce s─â aleg pentru cititorii revistei NEO-EUROPA din cele 147 capitole ale primului volum consacrat Piramidei?
├«n Apus, mai cu seam─â ├«n lumea anglo-saxon─â, milioane de intelectuali urm─âresc cu ├«ncordare p├ón─â ┼či cea mai ne├«nsemnat─â investiga┼úie ├«n domeniile nesf├ór┼čite ale Piramidei. ├«n Rom├ónia ├«ns─â fu sortit s─â apar─â, pentru prima dat─â, tocmai descoperirea coronament a Marii Piramide, dezlegarea celui mai fecund mister al ei, care unific─â pe toate celelalte. S-o m─ârturisim: ├«n ┼úara noastr─â abia se ┼čtie c─â aceast─â relicv─â a ascuns timp de 46 de veacuri secrete ┼čtiin┼úifice sau profetice, pe l├óng─â faptul c─â pune probleme arhitectonice ├«nc─â nedezlegate de tehnica modern─â.
Doar dou─â exemple: unele blocuri, lungi de 10 m, au fost ridicate la circa 50 m. Inginerii moderni recunosc apoi c─â azi nu se poate t─âia a┼ča de exact granitul dur, ├«nc├ót pe neobi┼čnuit de lunga lor suprafa┼ú─â, blocurile s─â se uneasc─â imperceptibil, de ┼úi se pare, chiar pip─âindu-le, c─â formeaz─â un singur conglomerat. Aceasta e ┼či p─ârerea ghizilor arabi c├ónd sus┼úin c─â o anumit─â camer─â din Piramid─â e s─âpat─â ├«n munte, iar nu zidit─â.
├Äntreaga bog─â┼úie a Egiptului n-ar ajunge s─â fie cheltuit─â cu desfacerea acestor ┼čase milioane tone de pietr─ârie, ├«n─âl┼úate pe un p─âtrat cu latura de 230 m., mai ├«ntins dec├ót o pia┼ú─â de 5 hectare. ├«ncape ├«ntre dimensiunile acestei piramide enorma biseric─â Sf. Petm din Roma, ├«nalt─â de 131 m. Platforma prin care e trunchiat─â piramida e ├«n─âl┼úat─â cu 140,5293 m. deasupra platoului din Gizeh.
Toate popoarele din cea mai veche antichitate au admirat opera lui Keops doar ca pe un colos de o perfec┼úiune constructiv─â care f─âcea s─â se cread─â c─â e cobor├ót─â de-a dreptul din cer. Grecii, acei ├«nfoca┼úi admiratori a tot ce poart─â pecetea geniului, au considerat Marea Piramid─â ca prima dintre cele ┼čapte minuni ale lumii. Dac─â celelalte ┼čase minun─â┼úii au disp─ârut f─âr─â urm─â, marele miracol al Piramidei, templul ┼čtiin┼úei pure, va ├«nfrunta veacurile, pun├ónd ┼či genera┼úiilor viitoare acelea┼či ├«ntreb─âri arz─âtoare pe care am ├«nceput s─â le descifr─âm.
Ast─âzi nu mai poate afla credit p─ârerea c─â ┼či Marea Piramid─â este un cavou. Herodot scrie clar c─â Keops a fost ├«nmorm├óntat ├«ntr-alt─â parte. Califul, care a violat piramida ermetic ├«nchis─â, nu a g─âsit ├«n ea dec├ót un co┼čciug gol, simbol al ├«nvierii, prezent├ónd ┼či unele formule fizice de cea mai mare importan┼ú─â, dup─â cum vom ar─âta pe larg ├«n lucrarea noastr─â. Capacitatea acestui co┼čciug gol este de 168.000 degete piramidale cubice, adic─â exact capacitatea Arcei Alian┼úei lui Moise ┼či a fiec─ârui dintre bazinele din templul lui Solomon. Vorbind despre aceast─â ciudat─â potrivire, Piazzi-Smith, astronomul englez, zicea:
ÔÇťSingurul r─âspuns posibil, pentru explicarea acestei coinciden┼úe, nu poate fi dec├ót c─â Dumnezeul lui Israel, care tr─âie┼čte ve┼čnic, a inspirat ├«n acest scop ┼či pe urma┼čul lui Sem, arhitectul Marii Piramide ┼či pe Moise profetul S─âu ┼či pe Solomon, alesul ┼či ├«n┼úeleptul S─âu prin excelen┼ú─â!ÔÇŁ
Dac─â s-ar face efective semnaliz─âri luminoase c─âtre locuitorii altor planete, limbajul conven┼úional ├«n stare s─â le atrag─â aten┼úia nu ar fi altul dec├ót figurile geometrice. C├ónd triunghiurile laterale ale Piramidei erau intacte, luciul lor reflecta soarele ca ni┼čte oglinzi gigantice. Sub cerul totdeauna f─âr─â nori al Egiptului, opera lui Keops p─ârea cobor├órea pe p─âm├ónt a zeului solar.
Probabil c─â spiritele mult ├«n─âl┼úate ├«┼či transmit ideile prin forme ┼či numere, schema g├óndirii ├«ns─â┼či degajat─â de spa┼úiu-timp a┼ča cum ├«l percepem noi. Exist─â a┼čadar ├«n mijlocul babiloniei p─âm├ónte┼čti o ├«ntrupare a nobilei limbi cere┼čti! Ca ┼či un civilizat care, r─ât─âcind printre s─âlbatici, d─â de vestigiile vreunui ├«nainta┼č al s─âu, a┼ča se bucur─â de Marea Piramid─â cei care aud prin ea, ca ┼či prin Biblie, ÔÇťglasul P─âstoruluiÔÇŁ, distins dintre zecile de mii de jargoane filosofic-religioase.

începutul revelaţiilor

Datele geografice Inginerii lui Napoleon au observat c─â meridianul piramidei lui Keops ├«mparte exact ├«n dou─â delta Nilului.(Plan┼ča 1) Acesta e meridianul ideal, c─âci trece prin cel mai mult uscat, diviz├óndu-1 ├«n dou─â p─âr┼úi egale. Se poate face o experien┼ú─â, decup├ónd planisfera (uscatul) pe un carton. T─âind-o prin meridianul Piramidei, ea c├ónt─âre┼čte la fel ┼či de o parte ┼či de cealalt─â. Diagonalele prelungite ale Marii Piramide trec prin inima tuturor continentelor, ca ni┼čte solii ale centrului bazei ce cuprinde taina lui Osiris.
Acest zeu, except├ónd miturile vulgare asupra lui, e un inexplicabil simbol al M├óntuitorului lumii ├«ntregi. Despre el trateaz─â cea mai veche carte a istoriei: ÔÇťCartea mor┼úilorÔÇŁ, al c─ârui titlu ├«n limba egiptean─â este: ÔÇťExodul spre lumin─âÔÇŁ, ea fiind o c─âl─âuz─â religioas─â filosofico-astronomic─â ├«n invizibil. Unii pretind c─â dup─â textul ei s-a conceput structura Marii Piramide. Este adev─ârat c─â alegoria solar-osinc─â joac─â un rol considerabil ├«n sistematizarea pe cale arhitectonic─â a principalelor date cosmografice. Nu te po┼úi ab┼úine s─â nu faci ┼či juste compara┼úii ├«ntre planul epocilor, a┼ča cum e redactat ├«n Biblie, ┼či ├«ntre uimitor de potrivitele relat─âri ale Piramidei. B─ânuiesc c─â aceste afirma┼úii par riscante cititorilor care n-au fost condu┼či, pas cu pas, ├«n procesiunea sacro-┼čtiin┼úific─â a ini┼úierii celei mai de nea┼čteptat. De aceea s─â revenim la abecedarul piramidic, singurul cunoscut mai bine, chiar ┼či ├«n str─âin─âtate.
V├órful Piramidei este a┼čezat precis pe latitudinea 30┬░, ┼úin├ónd seama de refrac┼úia atmosferic─â. Coordonata aceasta (a treia parte din distan┼úa de la polul Nord la Ecuator) o pot socoti ca ecuator al terenurilor locuibile, c─âci de la col┼úurile continentelor sudice p├ón─â la polu!. Sud nu e dec├ót ap─â, pe aceea┼či ├«ntindere de 30┬░. Francezii au descoperit multe potriviri dintre m─âsurile Marii Piramide ┼či datele geodezice. Un exemplu:

Plan┼ča 1
Cvadrantul deltei Nilului. Marea Piramid─â se afl─â ├«n centrul geometric ┼či ├«n acela┼či timp la extremitatea sudic─â a cvadrantului.

Doc1-11 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Tot ├«n vremea aceea va fi un altar pentru Domnul ├«n ┼úara Egiptului, ┼či la hotar, va fi un st├ólp de aducere aminte pentru Domnul. Acesta va fi pentru Domnul o┼čtirilor un semn ┼či o m─ârturie ├«n ┼úara EgiptuluiÔÇŁ (Isaia 19:19-20a).

Perimetrul bazei este a 120-a parte dintr-un grad al Ecuatorului. După calculele mele, latura răsăriteană (baza nu e un pătrat riguros, din motive astronomice) înmulţită cu 480 (4/3 din gradele cercului) dă lungimea unui grad de meridian, măsurat la latitudinea medie de 45°, al cărui minut este mila marină de 1852 m.

Datele astronomice

Ocup├ónd Egiptul, englezii au m─âsurat Piramida, fire┼čte, cu m─âsurile lor de lungime. A fost o surprindere general─â c├ónd s-a comunicat c─â o latur─â a bazei are 365 de co┼úi ┼či aproape un sfert, deci zilele dintr-un an cu frac┼úiunea de zi calculat─â at├ót de precis, c─â dac─â s-ar fi ┼čtiut aceasta, nu ar fi existat at├ótea calendare prost alc─âtuite (Plan┼ča 2). Chiar egiptenii se nec─âjeau cu un calendar f─âr─â ziua bisectil─â, ceea ce aducea o perturbare nemaipomenit─â. La r─âstimpuri, s─ârb─âtoarea seceri┼čului c─âdea c├ónd Nilul se rev─ârsa, iar slujba rev─ârs─ârii se oficia c├ónd Nilul era aproape secat! Faptul acesta constituie unul din argumentele c─â planul Piramidei nu a fost dezv─âluit nici constructorilor lui, a┼ča cum scrie apostolul Petru despre profe┼úi. Anumite considerente astronomice, deduse mai ales din stratul al 50-lea de blocuri, platoul constructiv spre care tind coridoarele ce arat─â mersul vremurilor, ne oblig─â s─â accept─âm noua ipotez─â c─â templul acesta prive┼čte, am putea zice exclusiv, epoca noastr─â. Iar─â┼či anticipez, lucru ce poate nu convine ├«ncep─âtorilor ├«n studiul de fa┼ú─â. Pentru a putea p─âtrunde tainele de ordin spiritual ale Marii Piramide, trebuie s─â p─âtrunzi mai ├«nt├ói sutele de mici premise piramidice. A┼ča se ├«nt├ómpl─â ┼či ├«n cunoa┼čterea universului. Veritabilii savan┼úi sunt spirituali┼čti; ei se apropie cel mai mult de taina centrului de neatins al crea┼úiunii, pentru c─â ei se degaj─â prin studiu de conceptele informe ale maselor care mi┼čun─â la baza a┼čez─ârilor piramidice.Perimetrul bazei con┼úine, ├«n degete piramidice, zilele ┼či frac┼úiunile de zi din 100 de ani. Aceast─â m─âsur─â e ca ┼či incia englez─â sau ┼úolul, a 25-a parte din cot, av├ónd 25,426f 4 mm. Cum se face c─â m─âsurile engleze sunt aproape identice cu ale Piramidei ┼či cu cele de la Templul din Ierusalim, neutilizate dec├ót la aceste dou─â cl─âdiri enigmatice? R─âspunsul necesit─â un lung capitol. Cotul utilizat de constructorii Marii Piramide este unitatea de m─âsur─â ideal─â, dup─â cercet─ârile geofizicienilor, c─âci este

Plan┼ča nr. 2

Construcţia bazei Marii Piramide
(Scobitura în zidărie este mult exagerată pentru a arăta efectul).

Doc2-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

AB = 365,242 coţi sacri = numărul de zile din anul solar
AEFB = 365,256 coţi sacri = numărul de zile din anul sideral
AbB = 365,259 coţi sacri = numărul de zile din anul anomalistic

a zecea milioana parte din raza polar─â a p─âm├óntului, lung─â de 6356,7 km. Metrul nostru este dedus gre┼čit dintr- un grad oarecare al meridianului, ├«ntr-o vreme c├ónd nu se ┼čtia c─â P─âm├óntul nu e un glob perfect. De aceea el nu red─â numeric propor┼úiile universului, pe c├ónd, de exemplu, num─ârul de co┼úi ai ├«n─âl┼úimii verticale_(232,52) arat─â, ├«n primele cinci cifre, c├óte raze polare terestre se cuprind ├«ntre Soare ┼či P─âm├ónt. Cei 147,803 m. ai ├«n─âl┼úimii verticale a Piramidei nu exprim─â dec├ót milioanele de km ai acestei distan┼úe, f─âr─â de care nu s-ar putea efectua celelalte m─âsur─âtori cosmografice ├«n ceea ce prive┼čte: spa┼úiul, timpul, materia, energia. Un miliard de piramide ├«ncap ├«ntre planeta noastr─â ┼či astrul zilei, socotind dep─ârtarea la data de 17 februarie, c─âci ea variaz─â dup─â anotimpuri. Distan┼úele celelalte se deduc din diversele nivele ale subsolului Marii Piramide. A┼čadar ┼či unitatea de m─âsur─â cosmografic─â e ascuns─â ├«n acest rezervor de date ┼čtiin┼úifice.

Datele profetice
ÔÇô
Suma celor dou─â diagonale ale bazei e de 25.826,52 degete piramidice, tocmai anii din perioada numit─â de Platon ÔÇťanul divinÔÇŁ care este mult importantul ciclu a precesiunii echinoc┼úiilor. ├«n decurs de aproape 26 milenii, punctul vernal parcurge cele 12 constela┼úii zodiacale, ├«n tot at├óta timp, axa polilor descrie pe cer un larg rotocol. Stelele din preajma acestuia devin r├ónd pe r├ónd polare.
Perimetrul stratului 50 al Piramidei, rezervat epocii noastre, prin ascensiunea spa┼úial─â ┼či cronologic─â a coridoarelor, m─âsoar─â tot 25.826,52 degete c├ót anul precesional; pe c├ónd num─ârul zilelor dintr-un an ├«l d─â de ast─â dat─â diagonala acestui strat. ├«n p─âtratul mai mic se ├«nt├ólnesc deci acelea┼či valori de la p─âtratul bazei, numai c─â intervertite. Anul zilelor omene┼čti (365) este deci ascuns ├«n─âuntrul p─âtratului ce poart─â chivotul, a┼ča cum sunt invizibile diagonalele bazei ce de┼úin secretul ÔÇťanului divinÔÇŁ. Aici sus ÔÇťplinirea vremiiÔÇŁ divine e singur─â scoas─â ├«n eviden┼ú─â, ca ┼či c├ónd ar ar─âta c─â ├«n cadrul ei, iar nu din socotelile str├ómte, se ├«nt├ómpl─â evenimentele actuale. ├«ntr- adev─âr, chiar din r─âzboiul trecut, omenirea a p─â┼čit pe platforma celui de al 50-lea etaj al Piramidei, num─âr simbolic ce arat─â mari ├«nnoiri, fiind ├«n Biblie ├«nceput de veac septimal,.ad├ónc semnificativul an jubiliar ce revenea dup─â fiecare 49 de ani. Bine├«n┼úeles c─â astfel de r─âsturn─âri a valorilor vor fi precedate de ÔÇťziua isp─â┼čiriiÔÇŁ care echivaleaz─â cu ÔÇťmarea str├ómtorareÔÇŁ, astfel cum ne arat─â cele dou─â Testamente biblice, ├«n perfect─â concordan┼ú─â cu simbolismul geometric al coridoarelor scunde.
Aceste reforme, ce se vor efectua deplin doar prin interven┼úia direct─â a Dumnezeirii, dup─â cum spune Biblia,se preg─âtesc ┼či prin r─âzboiul de fa┼ú─â. Doar cei purifica┼úi se vor bucura de binefacerile erei celei noi, restul vor fi da┼úi la rebut, prin cele mai groaznice cataclisme. Vom avea nu numai o Europ─â nou─â, ci p─âm├óntul ├«ntreg va fi ref─âcut ├«n ├«ntregime. (Plan┼ča 3)
M─âsur├ónd interiorul Marii Piramide ├«n degete, s-a observat c─â dimensiunile ├«nc─âperilor, coincid minu┼úios cu perioadele din istoria omenirii. Fiecare ├«ntret─âiere de linii din planul ei marcheaz─â un eveniment epocal. Nu-i nimic arbitrar ├«n aceast─â schi┼úare spa┼úial─â a timpului, c─âci datele astronomice incluse ├«n structura Piramidei incomparabile ├«┼úi pun la ├«ndem├ón─â scara de propor┼úie, valabil─â ┼či profetic─â, deoarece am v─âzut c─â un ┼úol piramidic echivaleaz─â cu un an. Frac┼úiunile de ┼úol, m─âsurate micrometric, chiar cu 7 zecimale, pot ar─âta p├ón─â ┼či secunda c├ónd s-a ├«ncheiat o epoc─â. De exemplu: Exodul (prefigurarea jertfei de pe cruce) la 2513,555469 ani dup─â Adam; na┼čterea, botezul ┼či r─âstignirea M├óntuitorului, (toate ├«n perfect─â concordan┼ú─â cu cronologia biblic─â), precum ┼či r─âzboaiele mondiale.
Astfel de proorocii, precis redate ├«n Piramid─â, au atras aten┼úia lumii ├«ntregi, mai mult dec├ót datele ei astronomice. Ast─âzi, mai cur├ónd ca oric├ónd, cei ce o cunosc numai din articolele de senza┼úie, o consult─â asupra desf─â┼čur─ârii evenimentelor actuale. Curiozitate ├«n parte ├«ndrept─â┼úit─â, dar de care au abuzat unii. Calculatorii pripi┼úi se vede c─â nu ┼čtiu ce scria Newton ┼či anume c─â scopul prorociilor biblice nu e s─â fac─â pronosticuri, ci abia dup─â ├«mplinirea lor s─â fie martore c─â Cineva le-a aranjat, de vreme ce au fost impecabil prezise.
Noi ├«ns─â nu putem afla, dup─â bunul nostru plac, cheia prin care revela┼úiile devin clare ca lumina zilei, cum e cazul cu relat─ârile despre trecut. Cine ar fi prev─âzut, de exemplu, c─â s-a fixat ├«n Piramid─â izbucnirea revolu┼úiei bol┼čevice prin prelungirea invizibil─â a unui perete situat dedesubtul anticamerei?
Trebuie s─â cuno┼čti mai ├«nt├ói liniamentele generale ale istoriei, ca

Plan┼ča nr. 3

Doc3-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Cele dou─â coridoare din Marea Piramid─â

 să descurci cu oarecare siguranţă prelungirea lor în viitor,dar această sinteză n-o obţii decât studiind serios Biblia.

Cu titlu de document, dau ├«n plan┼ča 4 fotocopia unei schi┼úe a interiorului Piramidei, semnat─â de celebrul piramidolog D. Davidson, ap─ârut─â ├«n num─ârul festiv din februarie 1935 al revistei The National Message.
S-a p─ârut ciudat tuturora c─â aici se afl─â schi┼úa istoriei biblice. ├«n loc de obi┼čnuitele hieroglife prin care se l─âudau suveranii ctitori. Dup─â cele spuse de Herodot, Keops n-a f─âcut dec├ót s─â asculte de porunca Divinit─â┼úii c├ónd a executat planul misterioasei cl─âdiri, plan transmis, dac─â e s─â credem unele manuscrise vechi arabe, patriarhului Enoh. ├«n timpul construc┼úiei templele zeilor au fost ├«nchise, o dovad─â ├«n plus c─â aceast─â prim─â piramid─â este dedicat─â singurului Dumnezeu.
plan┼ča nr. 4

Doc4-11 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Sunt nenum─ârate datele astronomice ┼či profetice ale Marii Piramide. Acestea ├«ns─â apar m─âsur├ónd nu piramida zidit─â, ci aceea doar schi┼úat─â pe teren de ├«n┼či┼či constructorii ei, prin ni┼čte linii s─âpate ├«mprejurul bazei. (Plan┼čele 5 ┼či 6)

Doc5-1 Taina tainelor din Piramida lui KeopsDoc6-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Aceast─â ram─â nu are nici un scop practic sau estetic, ci numai unul filosofic: s─â contureze piramida cea nematerial─â, singura prin care se ob┼úin datele precise asupra cosmosului. Nici anul obi┼čnuit, nici anul cosmic de 25.826 ani ┼či nici raza vectorial─â a orbitei (23.252 raze polare) nu reies din m─âsurarea zid─âriei. Doar ├«n─âl┼úimea ideal─â este aceea care d─â reducerea, de 10 la puterea noua, a distan┼úei Soare-P─âm├ónt. V├órful teoretic se afl─â ├«mp─âr┼úind la 2 p perimetrul ideal, c─âci ├«n─âl┼úimea vertical─â, luat─â ca raz─â, descrie un cerc lung c├ót perimetrul bazei. Se d─â astfel rezolvarea, singura cu putin┼ú─â, a cvadraturii cercului! Nici ├«n cazul de fa┼ú─â nu s-a lucrat cu supozi┼úii, c─âci lespezile acoper─âm├óntului au ├«nclinarea cerut─â de unghiul lui
3,1416. Iat─â deci c─â Piramida construit─â sub faraonul Keops ├«ncorporeaz─â ┼či raportul acesta, pi (3,14), extrem de util, cunoscut cu exactitate doar prin calculul infinitesimal modern pi d─â na┼čtere multor propor┼úii din piramida aceasta, red├ónd astfel prin linii drepte cercurile din cosmografie.
Piramida propriu-zis─â este construit─â ceva mai ├«n─âuntru dec├ót indic─â funda┼úiile r─âmase inutilizabile. Dac─â ne-am lua dup─â aparen┼úe, nu ne- am putea explica realizarea redus─â a piramidei dec├ót c─â Keops a ordonat o schimbare a primului plan ce ├«mbr─â┼úi┼ča o concep┼úie mai vast─â. ÔÇťEconomisirea aceasta de materialÔÇŁ poart─â ├«ns─â o ad├ónc─â semnifica┼úie, bogat─â ├«n tot felul de aplica┼úii la descifrarea enigmelor cosmice.

Lespezi uria┼če de calcar alb ce ├«nveleau Marea Piramid─â.

Factorul deficient 286

Diferen┼úa dintre ├«nconjurul piramidei concrete ┼či perimetrul celei ideale, nezidite, este fix de 286,1022 degete piramidice. De la platforma, care este baza mic─â a capului diafan al piramidei ideale, ┼či p├ón─â la v├órful ei abstract este o vertical─â invizibil─â de 286,1022 dg. Era ├«n planul construc┼úiei aceast─â ciuntire a v├órfului, tocmai cu acela┼či num─âr urmat de aceea┼či suit─â de zecimale, exasperant de precise. Cine prive┼čte Soarele de la baza piramidei, ├«n ziua echinoc┼úiilor, ├«l vede complet├ónd golul de pe acest tron rezervat lui Osiris sau mai bine zis Aceluia pe care ├«l pre├«nchipuia: Isus, ÔÇťSoarele Drept─â┼úiiÔÇŁ (Maleahi 4:2), adic─â ÔÇťSoarele Echinoc┼úiuluiÔÇŁ. (Plan┼ča 7)ÔÇŁCartea Mor┼úilorÔÇŁ scoate din fenomenele astronomice compara┼úii
Plan┼ča nr. 7

Doc7-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Piramida ideal─â reprezent├ónd scopul divin pentru planeta noastr─â prin Isus Christos care este simbolizat prin v├órful a┼čezat pe locul l─âsat liber.

mai presus de metafizica celorlalte religii, f─âc├óndu-te s─â crezi ori c─â autorul ei a fost inspirat, ori c─â geniile de atunci dep─â┼čeau pe cele de azi ├«n puterea de sintetizare.
Omniprezen┼úa lui 286 ├«n geometricul templu al ┼čtiin┼úei-religii scoate ├«n relief piramida cea mai presus de sim┼úuri care ├«mbrac─â pe cea real─â zidit─â din toate p─âr┼úile, ca un nimb astral. Piramida ideal─â rezult─â din adausul pretutindeni al acestui ÔÇťfactor deficient sau de deplasareÔÇŁ, numit astfel de c─âtre cel mai mare piramidolog: D. Davidson, din pricin─â c─â axa coridoarelor e deplasat─â spre r─âs─ârit tot cu 286 dg. fa┼ú─â de jum─âtatea laturii de nord a bazei.
Interiorul Piramidei este ┼či el impregnat de acest num─âr, f─âr─â de care nu poate fi conceput─â nici o interpretare astronomic─â sau profetic─â a Marii Piramide. Numerele piramidei tangibile nu spun nimic sau prea pu┼úin. La nici un alt monument din lume nu se mai ├«nt├ólne┼čte o structur─â asem─ân─âtoare, ca un num─âr s─â se afle ┼úesut ├«n toate dimensiunile. ÔÇťAcest factor 286ÔÇ│, scrie Davidson, ÔÇťe de o valoare transcendent─â, a┼ča cum se manifest─â de la un cap─ât la cel─âlalt ┼či ├«ntr-un chip pe care ingeniozitatea creierului omenesc este complet incapabil─â s─â-1 imaginezeÔÇŁ. G. Barbarin, popularizatorul lui Davidson, scrie ┼či el despre 286 astfel: ÔÇťAici atingem unul din punctele cele mai delicate, cele mai complexe ┼či cele mai semnificative din Piramid─â. Acest num─âr, extraordinar de precis, se reg─âse┼čte pretutindeni ├«n structura Marii Piramide, constituind, la drept vorbind, motivul central ┼čtiin┼úific al alegoriei piramidiceÔÇŁ. Forman ├«n ÔÇťLes propheties ├ó travers Ies sieclesÔÇŁ scrie c─â ÔÇťAnomalia aceasta, prin care ├«ntreg sistemul e deplasat fa┼ú─â de centru, constituie ├«nc─â pentru piramidologi o ENIGM─é DIN CELE MAI DE NEDEZLEGAT din tot studiul Marii PiramideÔÇŁ. (Plan┼ča 8)
Istoricul afl─ârii acestui leit-motiv al piramidei lui Keops este o garan┼úie c─â nu a fost inventat pentru nevoia unei cauze. Dezlegarea enigmei lui nefiind adus─â la cuno┼čtin┼úa public─â dec├ót anul acesta ┼či numai ├«n Rom├ónia, nici n- a avut cum s─â fie sus┼úinut─â de marele piramidolog, care doar a semnalat ubicuitatea acestui num─âr ├«n piramida ridicat─â parc─â anume pentru el. Aflarea lui se datore┼čte contram─âsur─âtorilor oficiale efectuate de vestitul arheolog Flinders Petrie, caÔÇÖs─â combat─â pe celebrul astronom ┼či piramidolog Piazzi Smith. Primii care au observat empiric acest adaus aplicat pretutindeni piramidei concrete, nef─âc├ónd

Plan┼ča nr. 8

Doc8-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Latura nordic─â a Marii Piramide
Observa┼úi deplasarea intr─ârii spre st├ónga, la est fa┼ú─â de axa central─â ┼či absen┼úa piesei din v├órf. M─ârimea deplas─ârii este de 286 ┼úoii (1 ┼úol = 2,54 cm), a┼ča numitul factor de deplasare

coordonarea, au conchis c─â aici e o ÔÇťeroare de construc┼úie, inerent─â unei a┼ča enorme cl─âdiriÔÇŁ. Cum putea fi ├«ns─â o eroare de 7,2745489 m = 286,1022 degete la acei arhitec┼úi care ├«n at├ótea detalii ale cl─âdirii au prev─âzut p├ón─â ┼či sutimile de miimi de milimetru? Trebuie s─â fii prea sceptic ca s─â le atribui at├óta lips─â de calcul.├«n afar─â de v├órf, de perimetrul bazei ┼či de ┼úolii deplas─ârii coridoarelor, num─ârul cheie al Marii Piramide se mai ├«nt├ólne┼čte la diferen┼úa ├«ntre diagonalele reale ┼či cele ideale, iar sub forma de 2,861022 co┼úi la diferen┼úa ├«ntre o latur─â ideal─â ┼či una real─â. Mai sunt multe alte forme sub care se ascunde num─ârul acesta enigmatic, dar nu vom mai aminti dec├ót prezen┼úa lui la locul cel mai ├«nsemnat din acest templu al spiritualit─â┼úii: e vorba de diferen┼úa de 286,1022 degete ├«ntre tavanul galeriei scunde ce arat─â epoca mozaic─â ┼či ├«ntre tavanul Marii galerii, la ├«nceputul ei nordic, acolo unde, pe scara cronologic─â a Marii Piramide, e plasat─â r─âstignirea Domnului ┼či ├«nceputul epocii cre┼čtine (Plan┼čele 9 ┼či 10). Numai num─ârul acesta d─â un sens ├«ngr─âm─âdirii de pietre. Tot a┼ča ├«n Univers exist─â ceva ┼či Cineva pentru care merit─â s─â tr─âie┼čti. Ad─âug├ónd la fiecare dimensiune ciuntit─â bagheta magic─â a num─ârului ascuns, transfigurezi prin aceasta orice col┼úi┼čor din Marea Piramid─â. Tot ansamblul ei, astfel dirijat, d─â o armonie, cu adev─ârat a sferelor cosmice.

Tonul pare declamator, dar ├«n mijlocul indica┼úiilor, probabil plictisitoare pentru unii ca ┼či ├«nv─â┼úarea gramaticii, pe baza lec┼úiilor ├«nv─â┼úate deja, vreau s─â fac auzit ecoul de tunet ├«ndep─ârtat al maiestuosului Verb divin. Urm─ârind cu s├órguin┼ú─â labirintul geometric al Piramidei, ajungi s─â distingi cum r─âsun─â dinspre ÔÇťsala Adev─ârului ├«n lumin─âÔÇŁ limba Patriei de Sus, graiul Celui Str─âlucit = Osiris nemistificat de preo┼úii egipteni.
Cel profan ├«n cuceririle ┼čtiin┼úifice crede c─â ceea ce este sub ochii ┼či m├óna lui e adev─ârata realitate. Chimistul ┼či fizicianul ┼čtiu ├«ns─â c─â ├«nsu┼čirile atribuite obiectelor pip─âibile nu-s dec├ót calit─â┼úi subiective, necorepunz├ónd obiectelor ├«n sine. La fel ┼či piramida real─â e liter─â moart─â p├ón─â n-o ├«nsufle┼úe┼čti cu spiritul care p─âtrunde ┼či o ├«nv─âluie de pretutindeni, cu cel al num─ârului ce formeaz─â nev─âzuta piramid─â ideal─â. ├«n ÔÇťirealulÔÇŁ, singurul existent totu┼či, al piramidei abstracte ├«┼či reg─âsesc toate dimensiunile ra┼úiunea lor de a fi. Dac─â nu pricepem cele apropiate de experien┼úa noastr─â, cum vom vorbi despre Slava ce dep─â┼če┼čte grani┼úele universului?

plansa 9

Doc9-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Plan┼ča Nr.10

Doc10-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Tran┼čarea nodului gordian
G. Bournier ┼či at├ó┼úia al┼úii, afirm─â c─â ÔÇťsecretul Marii Piramide face parte v─âdit din domeniul interzisÔÇŁ. Iat─â ├«ns─â c─â Cerul a g─âsit cu cale s─â dezv─âluie ├«n sf├ór┼čit ceea ce patru milenii a ┼úinut ascuns. Nu s-a descoperit misterul misterelor din Marea Piramid─â dec├ót acum la sf├ór┼čitul veacurilor,c─âci ├«n dezlegarea lui se cuprinde ┼či ├«n┼úelesul acestor cuvinte ale Domnului Isus: ÔÇťDac─â ucenicii vor t─âcea, pietrele vor strigaÔÇŁ (Luca 19:40). Iat─â c─â a sosit vremea c├ónd spinoasa enigm─â arheologic─â, declarat─â ca de nep─âtruns chiar de c─âtre cel care ┼či-a dat seama cel mai bine de importan┼úa ei, este dezlegat─â strict matematic, fiindc─â exclusiv pe calea numerelor ne vorbe┼čte monumentul cel mai straniu al omenirii.
┼×tiin┼úa ├«n sine nu este altceva dec├ót aplicarea aritmeticii ┼či geometriei. Tot ce este ┼čtiin┼ú─â exact─â ┼či experimental─â se reduce la numere.
Providen┼úa a preg─âtit pe dezleg─âtor s─â ├«n┼úeleag─â graiul numerelor, c─âci prin numere se c├órmuie┼čte lumea. Am iscodit iilosolia pitagoncian─â, am ├«ntrebat toate ┼čtiin┼úele, care prin numere se unific─â, ┼či mai presus de toate, am aprofundat studiul Sfintei Scripturi. Dup─â vreo dou─âzeci de ani de cercet─âri am ob┼úinut ca rezultat ÔÇťlegile seriilor septimaleÔÇŁ care odat─â ┼či odat─â se vor aplica ├«n toate domeniile cuno┼čtin┼úelor omene┼čti.
Nu vorbesc despre ele acum, ci numai de utilizarea sistemului septimal ├«n piramidologie. Dac─â nu a┼č fi lucrat at├óta vreme cu el, nu mi-ar fi venit ├«n minte s─â ÔÇťtraducÔÇŁ pe 286 din num─âr─âtoarea obi┼čnuit─â ├«n cea din 7 ├«n 7. Arheologii din Apus nu s-au g├óndit s─â toarne pe zecimalul 286 ├«n grupe de 7, c─âci, dup─â c├óte ┼čtim, nu s-a mai ocupat altcineva cu echivalarea numerelor ├«n acest neobi┼čnuit sistem aritmetic. Creierul ┼či limbajul omenesc, de c├ónd s-a pomenit nu a cugetat ┼či nici n-a exprimat numerele altfel, dec├ót ├«n grupe de c├óte 10: unit─â┼úi, zeci, sute, mii, zeci de miiÔÇŽ ┼či nicidecum nu s-a oprit la 7 unit─â┼úi, care formeaz─â seria septimal─â, (├«n loc de 10), iar 7 serii s─â formeze o grup─â ┼či mai mare: 49. num─âr corespunz─âtor sutei zecimale ┼č.a.m.d. Din cauza aceasta, sunt obligat s─â scriu despre:
însemnătatea numărului 7
Ceea ce este cotul sacru pentru dezv─âluirea at├ótor date astronomice ascunse ├«n dimensiunile Marii Piramide, este ┼či num─ârul 7 pentru interpretarea rezultatelor m─âsur─âtorii, fiind privit ca hieratic din cea mai ├«ndep─ârtat─â antichitate. F─âr─â num─âr─âtoarea din 7 ├«n 7 este de neconceput s─â afli sensul factorului deficient al Piramidei enigm─â. Nu-mi este greu s─â spun dintru ├«nceput cu ce num─âr septimal se traduce 286, dar nu e folositor pentru cititor, p├ón─â nu ├«l deprindem cu mentalitatea septimal─â. Probabil c─â sistemul acesta aristocratic era m├ónuit cu mult─â dexteritate de c─âtre ini┼úia┼úii templelor, dar cum n-a ajuns p├ón─â la noi dec├ót ecoul acestui sistem secret, ne m─ârginim s─â indic─âm c├óteva fr├ónturi, menite s─â conving─â despre importan┼úa num─ârului 7 ca ├«ncheietor al seriei. Cu echivalarea numerelor ├«n clase septimale nu se ocup─â nici aritmetica superioar─â dec├ót ├«n treac─ât, cu indica┼úia vag─â c─â se pot ├«n┼čirui numerele ┼či ├«n alte sisteme: binar, trinar, * quaternal, quinal, sexagesimal, ├«n duzine. Nevoia m-a f─âcut s─â formulez ┼či regulile aritmetice ale transform─ârii, ele dep─â┼čind cadrul acestui articol.

Dup─â cum lungimea cotului piramidic ┼či a submultiplului s─âu degetul este dat─â pe un relief din interiorul Marii Piramide, tot a┼ča sistemul septimal este recomandat ca dezleg─âtor al tainei piramidice prin cele 7 etaje ale Marii galerii, ni┼čte trepte ├«n form─â de bolt─â, care se prelungesc din cele 286,1022 degete ale peretelui nordic al acestui coridor. Marea Piramid─â mai con┼úine num─ârul enigmatic ┼či ├«n cele 7 coridoare ale ei. Propor┼úiile principalelor dimensiuni ale acestei Piramide cuprind pe 7 astfel: latura bazei e c├ót 7 divizori comuni ├«nmul┼úi┼úi cu p, muchea c├ót 7 divizori comuni x 3, ├«n─âl┼úimea vertical─â c├ót 7 divizori comuni x 2.
Marea Piramid─â, fiind imaginea schematic─â a sistemului solar, propor┼úiile ei corespund cu ale acestuia. Egiptenii nu socoteau o ├«nt├ómplare c─â Nilul se v─ârsa ├«n mare prin 7 guri ┼či c─â avea 7 nivele (c─âdea ├«n 6 cataracte). In Delta lui ├«nfloreau 7 ora┼če. Templul lui Denderah avea inten┼úionat 7 por┼úi, de comparat cu cei 7 st├ólpi ai ├«n┼úelepciunii. Templul lui Abydos avea 7 capele, iar p├ón─â la templul din Kamac al lui Amon te suiai prin 7 trepte. ┼×i ├«n filosofia egiptean─â erau cunoscute seriile septimale. D─âm un singur exemplu:
egiptenii ┼čtiau c─â fiin┼úa uman─â e constituit─â din 7 principii. ├«n natur─â, tot ce face esen┼úa ei este seriat dup─â 7. Am g─âsit nenum─ârate serii septimale, bine studiate. F─âr─â s─â intru ├«n am─ânunte, amintesc pe cele mai simple cu putin┼ú─â: Curcubeul are 7 culori, gama muzical─â e compus─â din 7 trepte. Muzica se scrie cu 7 valori de note, iar nuan┼úele muzicale sunt tot 7. Pitagora inventase un instrument muzical cu 7 coarde, pentru a fi ├«n acord cu armoniile din natur─â, datorit─â ac┼úiunii num─ârului 7, cel mai respectat ├«n filosofia lui matematic─â. P─âm├óntul are 7 zone climaterice, repartizate dup─â simetria enun┼úat─â ├«ntr-una din legile seriilor: la capetele seriei (1 ┼či 7) sunt cele dou─â zone polare. L├óng─â ele (2 ┼či 6) sunt zonele temperate, urmate de cele toride (3 ┼či 5) care sunt de o parte ┼či de cealalt─â a zonei ecuatoriale (4). Luna are 7 faze, omul 7 v├órste, creierul 7 straturi de neuroni. Capul intr─â de 7 ori ├«n statura uman─â. Gesta┼úia la om ┼či animale dureaz─â perioade alc─âtuite din zile multiplii de 7. Planta tipic─â e compus─â din 7 p─âr┼úi: r─âd─âcin─â, tulpin─â, ramuri, frunze, flori, fructe ┼či semin┼úe. Fiecare din aceste p─âr┼úi se divid ┼či subdivid septimal. La fel ┼či ├«n alte ┼čtiin┼úe. Doar un exemplu din geometrie: Dou─â cercuri nu pot avea ├«ntre ele dec├ót 7 pozi┼úii: externe, tangente externe, secante,.tangente interne, interne, concentrice ┼či identice. O serie mecanic─â: spa┼úiu, materie, num─âr, mi┼čcare, form─â, energie ┼či timp. Aceast─â serie e foarte cuprinz─âtoare, determin├ónd geografia ┼či istoria, chimia ┼či fizica, aritmetica ┼či geometria, toate pivot├ónd ├«n jurul lui 4 ca centru. Sunt at├ótea ┼či at├ótea serii, mai ales filosofice, dar ne oprim aici.
Num─ârul 7 cardinal e men┼úionat direct ├«n Biblie de 287 de ori, deci c├ót num─ârul prin excelen┼ú─â piramidic, indic├óndu-ne ┼či pe calea aceasta c─â enigma lui 286,1 nu se poate solu┼úiona dec├ót cu sistemul septimal. Num─ârul 7 ordinal e pomenit de 98 ori ├«n Sf├ónta Scriptur─â, iar 7 distributiv de 7 ori, ├«n total de 392 ori, adic─â 7 x7x7+7├Ś7.
Indirect, num─ârul 7 se afl─â de nenum─ârate ori ├«n Cartea Sf├ónt─â, p├ón─â ┼či ├«n num─ârul de capitole, fraze, cuvinte, litere, forme verbale sau ├«mprejur─âri, etc. Se ├«n┼úelege c─â e vorba doar de originalul celor 70 de c─âr┼úi ale Bibliei, ├«n limbile sacre, concepute mult timp ├«nainte de a lua fiin┼ú─â poporul grec sau evreu. Nu e f─âr─â rost faptul c─â s─âpt─âm├óna are 7 zile. ├«n Vechiul Testament exista ┼či s─âpt─âm├óna de 7 s─âpt─âm├óni, s─âpt─âm├óna de 7 ani ┼či s─âpt─âm├óna de 7 milenii, de unde se deduce c─â mileniul spre care p─â┼čim va fi readucerea sabatului crea┼úiunii, raiul terestru. ├Än templu erau 7 obiecte principale, toate a┼čezate dup─â sensul aflat prin legile seriilor. Amintim misteriosul candelabru cu 7 bra┼úe ce se acordau unele cu altele ├«n jurul unui pivot central. El simboliza, printre altele, c─â adev─ârata lumin─â ne vine prin sistemul septimal. ├Än capitolul 13 din Matei sunt 7 parabole ce se pot studia paralel cu cele 7 epoci ale c├órmuirii divine. ├Än Apocalips─â, 7 e pomenit de 7X7, iar principalele lucruri despre care trateaz─â aceast─â carte profetic─â sunt or├ónduite ├«n 7 serii de c├óte 7.

Cercul divizat septimal
Cu aceast─â sumar─â preg─âtire, putem ├«n┼úelege mai u┼čor cercul cu numere de la 1 la 343 pe care le-am repartizat ├«n grupe de 7, din ce ├«n ce mai mici (Plan┼ča 11). Cu ajutorul subdiviziunilor, afl─âm cu ce num─âr din sistemul septimal corespunde fiecare dintre aceste 343 numere zecimale. Pentru u┼čurin┼úa transform─ârii numerelor, se pot colora sectoarele din cerc cu cele 7 culori ale spectrului solar, c─âci se disting astfel mai bine c─ârui num─âr apar┼úin ┼či apoi pentru motivul c─â Soarele joac─â un rol considerabil ├«n simbolismul astronomic-piramidic. Soarele era socotit ca imaginea lui Osiris, care ├«n mod frapant pre├«nchipuia pe Christos. Aceste afirma┼úii desigur cer dovezi am─ânun┼úite pe care le-am dat ├«ntr-un voluminos manuscris. Aspectele sub care am studiat Marea Piramid─â fiind numeroase, nu li se pot enum─âra nici m─âcar titlurile ├«ntr-un simplu articol.
Sectoarele divizate ┼či subdivizate la infinit, tot mereu dup─â num─ârul 7, arat─â destul de clar cum se traduce un num─âr obi┼čnuit (din cele men┼úionate pe tablou) ├«n numere septimale, c─ârora le-am dat aici notarea lor, mai simpl─â dec├ót a cifrelorÔÇÖarabe. Presupun├óndu-le colorate, ele se exprim─â ┼či mai u┼čor. S─â lu─âm ca exemplu de preschimbare chiar pe 286. El figureaz─â ca al ┼×ASELEA num─âr periferic din sectorul mijlociu 41, care la r├óndul lui, e a ┼×ASEA diviziune din al ┼×ASELEA mare sector. Ob┼úinem deci Nr. 6.6.6. septimal. ├«n limbajul culorilor-numere, numim pe 286 astfel: Indigo din indigo, din indigo, culoarea cea mai sumbr─â, foarte potrivit─â cu sensurile num─ârului 6, dup─â cum ┼či celelalte culori se potrivesc cu numerele ce le corespund ├«n ordinea septimal─â.

Doc11-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

S─â demonstr─âm ┼či altfel echivalarea lui 286 zecimal cu 6.6.6.

Numerele de la 1-343 (zecimale) plasate retrograd i/i diviziunile sistemului septimal. Cu ajutorul acestei plan┼če se pot afla ┼či numerele clasate septimal, sub raportul distan┼ú─ârii de la punctul O, fie ├«n mi┼čcarea aparent─â, fie ├«n mi┼čcarea direct─â. P─âtratul punctat reprezint─â baza piramidei al c─ârei perimetru este egal cu lungimea circumferin┼úei descris─â de ├«n─âl┼úimea vertical─â luat─â ca raz─â. Avem a┼čadar raportul R x pi: 2 = o latur─â bazic─â, iar R x 2 pi = circumferin┼úa-perimetru. Deschiderea compasului c├ót raza taie exact de 6 ori lungimea cercului. Unul din col┼úurile hexagonului format de raz─â cade ├«n dreptul lui 286, descriind astfel un triunghi cu laturile egale, cuprins ├«ntre punctul ini┼úial-final, centru ┼či 286. Versetul din cerc sintetizeaz─â Biblia, prezent├ónd multe armonii. Un exemplu: De fiecare culoare a curcubeului, revin c├óte 3 cuvinte ├«n ordinea natural─â a textului grecesc, tradus aici ad literam. ├«n┼úelesul celor 21 cuvinte se potrive┼čte cu precizie cu semnifica┼úia culorilor corespunz─âtoare din acest ÔÇťcurcubeu al Noului Leg─âm├óntÔÇŁÔÇś.

septimal. Pornind num─âr─âtoarea pe cerc de la punctul zero, ├«n sensul cum se mi┼čc─â acele unui ceasornic, adic─â retrograd, parcurgem 5 sectoare mari ce corespund sutelor. Intr─âm apoi ├«n sectorul al Vl-lea ┼či ├«naint─âm peste 5 sectoare ale lui ce corespund zecilor ┼či ne afl─âm ├«n subsectorul 41, al Vl-lea din 6 precedent. Pe 286 ├«l g─âsim abia dup─â ce mai travers─âm alte 5 sectoare ce corespund unit─â┼úilor. Num─ârul tainic al Piramidei este a┼čadar situat ├ÄN 3 sectoare numerotate fiecare cu 6, a┼ča cum scriem zecimal pe 666, de care s-a ┼či ├«nceput s─â se fac─â mare caz. Calculele unora sunt ├«ns─â ├«n parte arbitrarii, ├«n tot cazul premature, c─âci dup─â Biblie apari┼úia supremului Anticrist, supraomul diabolic, e condi┼úionat─â de anumite evenimente ├«nc─â nerealizate: re├«nfiin┼úarea imperiului roman, recl─âdirea Templului din Ierusalim etc.

Num─ârul fiarei

├Än Apocalipsa cap. 13 versete 17- 18 este ar─âtat 666 ca semn distinctiv al lui Antichrist: Fiara a f─âcut ca to┼úi s─â primeasc─â semnul, numele fiarei sau num─ârul numelui ei. Aici e ├«n┼úelepciunea. Cine are pricepere, s─â socoteasc─â num─ârul fiarei, c─âci este un num─âr de om. ┼×i num─ârul ei este 666. Manifestarea num─ârului acesta ├«n 286, care este cheia at├ótor taine astronomice, pe drept surprinde pe cel care se a┼čtepta ca num─ârul enigm─â s─â ├«nf─â┼úi┼čeze altceva dec├ót antiteza lui Christos. Pentru l─âmurire, d─âm c├óteva reflec┼úii, ├«n locul multor capitole ├«n care tratez despre 286 privit ca 666, precum ┼či despre sensul defavorabil atribuit num─ârului ┼čase ├«n diferite domenii.
Devierea coridoarelor fa┼ú─â de axul central, interpretat─â ca devierea istoriei lumii de la ÔÇťplanul armoniei divineÔÇŁ,justific─â ├«ndeajuns prezen┼úa num─ârului nefast ├«n Piramida ce simbolizeaz─â sub diverse aspecte sistemul solar, omenirea ┼či pe om. Num─ârul bestiei antichriste mocne┼čte ├«n fiecare om dep─ârtat de Dumnezeu. C─â blazonul e leu, vultur, urs, ori lup, tot fiar─â este. Doar C─âminul spiritual ne domestice┼čte. Cifra 6 repetat─â de 3 ori (├«n cele 3 sfere: trup, suflet ┼či duh) e num─ârul omenescului, al nedes─âv├ór┼čirii, al e┼ču─ârii, al trudei f─âr─â s─ârb─âtoare, etc. ├«n folclor, sustragerea unei unit─â┼úi dintr-un ansamblu, cum e 7, produce adesea nenorociri sau preveste┼čte ceva sinistru.
Lui 666 ├«i lipse┼čte ├«n trei r├ónduri c├óte o unitate, tocmai capul, p├ón─â la 777 al armoniei divine, ├«nf─â┼úi┼čat─â pe cerc prin meridianul din dreptul lui 7, 49 ┼či 343. Piramida v─âzut─â este u┼čor trunchiat─â, lipsindu-i din ├«n─âl┼úimea vertical─â ideal─â 286,1022 degete. Vom vorbi mai departe despre sensul acestei decapit─âri, despre mica piramid─â invizibil─â a v├órfului care recapituleaz─â principalele simbolisme piramidice.
Pe de alt─â parte, am v─âzut din datele extrem de precise ale coridoarelor c─â Piramida face din jertfa lui Isus centrul ei ┼či implicit al cosmosului, deoarece la data r─âstignirii se ├«ncruci┼čeaz─â (riguros ├«n 4 unghiuri drepte) planul ecuatorului ceresc cu linia ce porne┼čte de la steaua polar─â spre centrul bazei piramidice. Paralela 30, spre care ┼úinte┼čte v├órful Piramidei, e chiar peretele nordic al Marii galerii, vertical─â ce marcheaz─â ora c├ónd M├óntuitorul ┼×i-a dat duhul, zic├ónd: ÔÇťS-a ├«mplinit!ÔÇŁ. Acest ultim cuv├ónt al S─âu, din cele 7 rostiri de pe cruce, se potrive┼čte, cum nu se poate mai bine, cu ├«ncrustarea lui la ├«nceputul Marii galerii, ├«ntr-adev─âr, coridorul scund al ÔÇťadev─ârului ├«n umbr─âÔÇŁ (cum ├«l numesc textele egiptene) se ├«nal┼ú─â aici dintr-odat─â, de 7 ori, d├ónd loc epocii ÔÇťAdev─ârului ├«n Lumin─âÔÇŁ, deci ├«mplinirea celor prefigurate ├«n Vechiul Testament, c─âci num─ârul 7 arat─â ceva deplin. Diferen┼úa de 286, 1022 degete ├«ntre tavanele acestor dou─â galerii e singurul loc din Marea Piramid─â unde 286 poate fi socotit ca o completare concret─â, cu condi┼úia s─â urc─âm pe coridoarele ascendente, spre chivotul din ÔÇťSala morm├óntului deschisÔÇŁ. Coridorul cu ├«nf─â┼úi┼čare de templu solemn se mic┼čoreaz─â ├«ns─â de 7 ori dac─â intr─âm ├«n cobor├ó┼čui spre Exod, adic─â spre data introducerii legii provizorii. Numai ├«n sensul acestei regres─âri, (mi┼čcarea retrograd─â), putem spune c─â r─âsp├óntia din punctul crucific─ârii con┼úine pe 286 sub aspectul de 6.6.6. Intruziunea num─ârului antichristic se produce a┼čadar ┼či ├«n dreptul evenimentului crucial c├ónd toate ÔÇťputerile ├«ntunericuluiÔÇŁ asaltau pe Cel r─âstignit ├«n locul nostru.

Isus r─âstignit ca ┼×arpele de aram─â

Marele mister, misterul central al cre┼čtinismului, const─â ├«n faptul c─â pe Golgota Domnul Isus nu numai c─â a purtat f─âr─âdelegile noastre, dar S-a ┼či ÔÇťf─âcut p─âcat ├«n locul nostruÔÇŁ, cum gr─âiesc Sfintele Scripturi. Aceast─â tain─â e simbolizat─â prin ┼čarpele de aram─â cu care Domnul S-a comparat ├«n Ioan 3:14. Nilul, ca un balaur, la fel pare r─âstignit pe ÔÇťmeridianul armoniei divineÔÇŁ. A┼ča se face c─â numai ├«n timp ce p─âtimea ├«n locul nostru, M├óntuitorul poate fi socotit ca purt├ónd num─ârul 666 al p─âcatelor fiec─âruia din noi, ca unul Care a devenit Loc┼úiitor al nostru. Mielul nevinovat al lui Dumnezeu isp─â┼čea vinov─â┼úia fiarei dinl─âuntrul nostru. S-ar putea spune c─â Satan (├«n traducere Adversarul) se laud─â c─â pe cruce a ucis pe Fiul lui Dumnezeu, ceea ce este iar─â┼či o aparen┼ú─â, ├«nl─âturarea de pe p─âm├ónt a lui Mesia este numai pentru o vreme, c─âci Isus a ├«nviat ca biruitor al balaurului spiritual. Infinitul ├«n┼úeles al mor┼úii Lui r─âscump─âr─âtoare nu se poate p─âtrunde c├ónd cuget─âm cu aparen┼úele, ceea ce revine la mi┼čcarea iluzorie a bol┼úii cere┼čti prin care s-a aflat echivalarea lui 286 cu 666. Po┼úi s─â fii perfect convins c─â Soarele se mi┼čc─â iar P─âm├óntul st─â pe loc, crez├ónd numai ce v─âd ochii, dar realitatea este tocmai contrariul!
Acum suntem ┼či mai bine preg─âti┼úi s─â ├«n┼úelegem:
Miezul descoperirii
Pentru aceasta, trebuie s─â consult─âm plan┼ča cu cercul divizat septimal: ├«n mi┼čcarea nu spre st├ónga, ci ├«n mi┼čcarea spre dreapta, cea direct─â, cea real─â, neaparent─â. ├«n felul acesta, parcurgem, de la zero p├ón─â la limita dinspre 343 a lui 286, al VII-lea sector de m─ârimea cea mai mare (adic─â a VII parte din cerc) apoi al 42-lea subsector (a 49-a parte din cerc), ┼či ├«n fine al 287-lea sector mic (a 343-a parte din cerc), ├«n total, am str─âb─âtut de 3 ori c├óte un sector. Aceste trei sectoare corespund: sutei ├«nt├ói, primului zece ┼či primei unit─â┼úi, cu alte
cuvinte1.1.1. tocmai unit─â┼úile ce lipseau lui 6.6.6. ca s─â ating─â extrema lor perfec┼úiune natural─â sau ├«ntreita, divina des─âv├ór┼čire a lui 7.7.7. septimal adic─â 343 ├«n sistemul zecimal. Mirarea e c─â 1.1.1. poate fi privit ┼či ca 7.7.7. (┼×i aici rimeaz─â 1 cu 7, adic─â ├«nceputul cu sf├ór┼čitul, care aproape se confund─â). ├«ntre 6, 41, ┼či 286 ┼či ├«ntre 7, 42 ┼či 287 lipseau cantitativ aceste 3 unuri ce au calitatea de septuri, fiind toate trei colorate cu violetul slavei.
Nr. 6.6.6. septimal, corect dedus din 286 prin mi┼čcarea aparent─â, arat─â doar pozi┼úia sa ├ÄN diviziunile septimale. De fapt ├«ns─â numai aparent este similar cu num─ârul zecimal al fiarei. Dac─â ne plas─âm din punctul de vedere al distan┼ú─ârii DE LA punctul ini┼úial (├«n felul afl─ârii lui 1.1.1. ├«ns─â prin mi┼čcarea invers─â) ├«n cazul acesta vedem pe 286 ca echival├ónd cu 5.5.5. ├«ntr-adev─âr, ├«n nr. 6.6.6. septimal, a VI ÔÇťsut─âÔÇŁ septimal─â nu e complet─â, la fel ┼či cele 6 ÔÇťzeciÔÇŁ ┼či cele 6 unit─â┼úi, c─âci fiec─ârei clase ├«i lipse┼čte ultimul num─âr.
Abia 342 (7 la cub minus 1) este ca 666 zecimal c─âci este format ÔÇó din 6 sute septimale peste care se adaug─â 6 zeci depline ┼či apoi 6 unit─â┼úi complete. La 1.1.1 septimal, dedus din 286 prin mi┼čcarea neaparent─â, cerin┼úa aceasta este ├«ndeplinit─â, c─âci 1.1.1. cuprinde un ├«ntreg sector ce corespunde sutelor, apoi un ├«ntreg sector al zecilor septimale ┼či, ├«n fine, o unitate ├«ntreag─â, ar─ât├ónd prin aceasta ne├«ndoios c─â incontestabila interpretare a factorului piramidic 286 este ├«ntreita repetare a lui 1.
├«n─âl┼úimea vertical─â ideal─â de 5813,01 dg: 17 x 342, v├órful (1) predomin├ónd astfel ├«ntreaga zidire (6ÔÇ▓.6.6). Num─ârul 17 e al 7-lea ÔÇťnum─âr primÔÇŁ (indivizibil cu alt num─âr), deci sistemul septimal ├«ntr-un aspect mai ├«nalt dec├ót simplu 7.
Ce reprezint─â ├«ns─â 111? M─â ├«nfior la g├óndul c─â dest─âinui acum ceea ce discipolii hierofan┼úilor ┼úineau cu jur─âm├ónt, ca cel mai de pe urm─â secret. ├«nc─â o preg─âtire, ├«nc─â un examen ┼či cititorul va deveni ini┼úiat al Marii Piramide, candidat s─â ajung─â un adev─ârat discipol al Aceluia pe care nu ├«ndr─âzneau s─â-L numeasc─â profe┼úii ┼či marii preo┼úi ai templelor solareÔÇŽ

├Än scrierile antice nu existau cifre, la fel ca ├«n tip─âriturile chirilice. ├Än lipsa lor, se ├«ntrebuin┼úau literele alfabetului. Cifrele au fost introduse ├«n Europa abia ├«n secolul al XHI-lea. Pitagora ┼či al┼úii au folosit din plin prilejul c─â se utilizau literele ca numere, a┼ča cum le arat─â orice gramatic─â la capitolul rezervat alfabetului ori numeralelor.
Cea mai mare parte din alfabetele antice se pretau la ÔÇťgematrieÔÇŁ, c─âci a┼ča se numea aceast─â geometrie a literelor. Astfel ├«n scrierea latin─â urm─âtoarele litere se socoteau ca cifre: MDCLXVI = 1666. La cei vechi gematria era mult uzitat─â.
Spre exemplu, ├«n ÔÇťRomanul lui AlexandruÔÇŁ de Pseudo-Callisthene, zeul Sarapis ├«┼či reveleaz─â numele prin cifre. ├Änt├ólnim gematria ┼či ├«n inscrip┼úiile din Pergam. Capitolul 39 din ÔÇťVia┼úa lui NeroÔÇŁ scris─â pe Suetoniu, con┼úine un joc gematric prin care poporul f─âcea leg─âtur─â ├«ntre Nero ┼či matricidul comis de el. ├Än ÔÇťgraffitiÔÇŁ din Pompei se pot citi pe ziduri ├«nsemn─âri ca acestea: ÔÇťIubesc pe aceea al c─ârei num─âr e 545ÔÇ│ sau ÔÇśNum─ârul frumosului ei nume este
45ÔÇ│.
Inspira┼úia liter─â cu liter─â a Bibliei s-a dovedit ┼či pe calea aceasta, c─âci ├«n ambele Testamente totul e ÔÇťnum─ârat, num─ârat, c├ónt─ârit ┼či ├«mp─âr┼úitÔÇŁ. ├Än original, expresia: ÔÇťmene, mene, tekel, ufarsinÔÇŁ ├«┼či are exigen┼úele ei, ca s─â poat─â fi interpretat─â. Marele Arhitect al lumilor ne-a, oferit o Carte misterioas─â care trebuie cercetat─â, ca de altfel orice alt─â oper─â a LUI, dup─â cerin┼úele ┼čtiin┼úei experimentale bazat─â numai pe numere. Am descoperit at├ótea formule ├«n Biblie c├óte nu leÔÇŁ po┼úi. cuprindeÔÇŽ Planul ei, conceput dup─â o matematic─â transcendent─â nu poate fi atribuit ├«nt├ómpl─ârii.

O profeţie uimitoare

P├ón─â la demonstrarea pur ┼čtiin┼úific─â a lui 286, expus─â ├«n primul nostru volum asupra Marii Piramide, d─âm numai o mostr─â biblic─â ce ne conduce ┼či ea, prin alte mijloace mai u┼čor de ├«n┼úeles la dezlegarea enigmei enigmelor din ÔÇťBiblia de piatr─âÔÇŁ. Astfel profetul Isaia (Is. 19:19) vorbe┼čte ├«n mod direct despre un monument, a┼čezat tocmai undeesteMarea Piramid─â, la marginea de┼čertului ┼či care va sluji ÔÇťca m─ârturie pentru Cel Ve┼čnicÔÇŁ (Plan┼ča 12). Vremea este aproape. Ceea ce facem aici e doar ├«nceputul unei noi etape piramidologice.

Doc12-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Semnificaţia celui de al 5449-lea ţol din planul Marii Piramide.
Platforma din vârful Marii Piarmide se află la al 5449-lea strat de inci măsuraţi de la baza Piramidei.

De remarcat c─â valoarea numeric─â a textului biblic ebraic din Isaia 19:19-20 este 5449. ÔÇŁ

P251014_08.211 Taina tainelor din Piramida lui Keops

 în capitolul 9 versetul 5, valoarea numerică a literelor ebraice dă consonanţe uluitoare cu numărul tainic al Piramidei.
D─âm mai jos fotocopia acestui verset dup─â textul ebraic.
Primele două cuvinte fac parte din versetul 4, citit de la dreapta spre stânga, după norma limbilor semite.

P251014_08.2311 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Litera din marginea dreapt─â arat─â pe 5, num─ârul de ordine al versetului cuprins ├«ntre acoladele ad─âugate de noi. Cuv├óntul subliniat din r├óndul 3 se cite┼čte Pele, acesta fiind dezlegarea misterului ascuns ├«n 286. Punctele sunt vocalele ce n-au valoare numeric─â. Cele ┼čase tr─âs─âturi de unire din text despart cuvintele. Ele nu se socotesc printre cele 66 litere ale originalului reprodus dup─â Biblia poliglot─â.
Isaia capitolul 9 versetul 5

ÔÇťC─âci 30
un Copil 44
S-a n─âscut 44

nou─â; 86
un Fiu 702
a fost dat 1.150
nou─â. 86
┼×i va fi 421

domnia 550 pe 100 um─ârul S─âu. 366
Total 3.579
┼×i va fi chemat 317
Numele Lui; 346
MISTERÔÇŽ, 111
Sfetnic 986 2 8 6 x 7 = 2002
Dumnezeu, 31
Erou; 211 2862
P─ârinte, 13
(al) Vecie(i); 74
Domn, 5 0 0
Pace (sau: al p─âcii 936
Total, partea II 3.525
Report ,, I 3.579

Total general 7.104=111├Ś64=888├Ś8

O dat─â revelatoare
Din mul┼úimea numerelor care arat─â frapantele coresponden┼úe dintre piramid─â, Biblie, istorie ┼či ┼čtiin┼úa propriu- zis─â, nu ne putem ab┼úine ca ├«n aceast─â carte s─â oferim ceea ce reveleaz─â data na┼čterii Domnului Isus.
Descoperirea de fa┼ú─â am f─âcut-o recent, ├«n evenimentele care au sistat tip─ârirea prezentei c─âr┼úi. Ea vine direct ├«n spijinul demonstra┼úiei esen┼úiale asupra traducerii factorului piramidic 286 cu 111 septimal. E cu at├ót nai de pre┼ú, c├ónd amintesc c─â, valorile pe care se bazeaz─â au fost stabilite cu mult timp ├«nainte de a se ┼čti ce ascund ele. Spicuim aici doar principalele aspecte care sunt dezvoltate ├«n volumul in extenso asupra piramidei, ├«nc─â netip─ârit.
De la punctul zero al cronologiei piramidic-biblice, p├ón─â la ├«ntret─âierea a dou─â soluri, marc├ónd ziua na┼čterii Domnului, e o distan┼ú─â le 3996 degete-ani. Num─ârul acesta, care leag─â venirile pe lume a lui Adam cel terestru ┼či a Celui ceresc, comport─â, ca ┼či 286, o dubl─â interpretare: se divide de 36 ori cu 111, adic─â cu num─ârul Numelui: TranscendentÔÇŁ dat profetic Copilului din ieslea Betleemului. Se divide ├«ns─â ┼či cu 666 de 6 ori, ar─ât├ónd astfel pe Adam cel dec─âzut, atunci c├ónd m─âsur─âm de la coridorul orizontal ├«n jos (De comparat cu sensul retrograd- sinistrogir).
Aceea┼či distan┼ú─â de 101,60473 m cuprinde 1118,88 palme piramidice. Palma fiind a 7-a parte din cot, adic─â a 70-a milioana parte din raza polar─â a p─âm├óntului, se ├«nvedereaz─â iar─â┼či c─â, prin interven┼úia sistemului septimal, num─ârul enigmaticei na┼čteri d─â Numele din Vechiul ┼či Noul Testament ale Celui mai presus de fire, adic─â MISTER 111 = ISUS = 888
Virgula nu schimb─â sumele 111 ┼či 888 puse imediat una dup─â alta ├«n num─ârul de palme, dup─â cum 365,24ÔÇÖ22 arat─â ├«n co┼úi ┼či degete zilele dintr-un an, calcul├ónd fie cu o singur─â latur─â a bazei, fie cu perimetrul.
Transformat─â ├«n alt─â m─âsur─â de 36 degete, aceea┼či lungime dintre ├«nceputul celor dou─â omeniri este de 111 yarzi, deci ├«nc─â odat─â Numele ÔÇ×MinuneÔÇŁ!
Cei 159 de co┼úi din dreptul acestui punct al cronologiei figurat─â geometric exprim─â gematric verbul grecesc gennan ├«ntrebuin┼úat de evanghelist c├ónd relateaz─â ├«mplinirea prorociei cu na┼čterea M├óntuitorului lumii.
Multe alte fenomene strict numerice t─âinuite de acest punct extrem de important, sunt destinate s─â-i dezarmeze pe cei sceptici.
├Än plan┼ča 11 (cercul divizat septimal) e traducerea ÔÇťad literamÔÇŁ a celor 21 de cuvinte ale versetului ├«n dreptul c─ârora am trecut corespondentul lor numeric. Men┼úion─âm c─â 21 e valoarea numeric─â a Numelui divin: ÔÇťEu SuntÔÇŁ cu semnifica┼úia de ÔÇťExisten┼ú─â absolut─âÔÇŁ.
Numele acestea au fost întotdeauna atribuite lui Mesia.
Cine zice c─â fenomenele numerice din aceast─â profe┼úie ar fi o simpl─â sau ciudat─â ÔÇť├«nt├ómplareÔÇŁ, d─â dovad─â c─â este ori un interesat ori un inveterat spirit negativ.
Cele 8 Nume profetice, date Aceleia┼či Persoane, poart─â ├«n trei forme pe 286, num─ârul omniprezent ├«n piramida ideal─â: 1) Primele dou─â Nume dau suma 287, c├ónd socotim litera ┼úadec la valoarea ei ini┼úial─â de 90, ├«n loc de 900 ca final─â. Varianta aceasta este ┼či ea valabil─â, fiindc─â satisface pe cei care, dup─â alt─â uzan┼ú─â, nu calculeaz─â literele finale cu valoare aparte. Cifra 7 ├«n loc de 6 ├«┼či are la fel rostul ei, c─âci unii ar pretinde c─â ├«ntruc├ót 286 are zecimale, trebuie s─â i se adauge o unitate pe t─âr├ómul c─âreia trec frac┼úiunile. Zecimalele 1022 au ┼či ele simbolisme, greu de explicat aici. 2) Cuvintele: ÔÇť┼×i va fi Numele LuiÔÇŽÔÇŁ inclusiv primele 4 Nume, au valoarea numeric─â 2002, deci 286 x 7. Toate Numele la un loc dau totalul 2862, deci de 10 ori 286,1022, major├ónd zecimala 1, din pricina omisiunii celorlalte. Nu se poate concepe ca at├ótea coinciden┼úe s─â nu atrag─â oricui aten┼úia c─â aici e vorba de acela┼či mister numeric 111, scris arhitectural ┼či ├«n Biblie ┼či ├«n structura simfonic─â a Marii Piramide.

Partea doua a versetului cercetat are valoarea numeric─â 3525, tocmai a ┼čaptea parte din valoarea numeric─â a primelor 5 versete de la ├«nceputul Evangheliei dup─â Ioan! A┼čadar, cele 8 Nume se manifest─â pe deplin (sensul num─ârului 7) ├«n ÔÇťCuv├óntulÔÇŁ (Logos-ul filosofilor greci) Care este una cu Dumnezeu ┼či prin Care Cuv├ónt toate s-au creat. Exist─â nenum─ârate coresponden┼úe de felul acesta ├«ntre Vechiul ┼či Noul Testament ┼či ├«ntre am├óndou─â ┼či numerele din Piramid─â.

Primul din cele 8 Nume mesianice ÔÇťPeleÔÇŁ din aceast─â celebr─â profe┼úie, are valoarea numeric─â 111 (80+30+1) deci nr. 286 al Marii Piramide. Traducerea lui este multipl─â: MISTER, TRANSCENDENT, MINUNE, GREU DE DEZLEGAT, etc.
Dac─â ├«l citim de la st├ónga spre dreapta, afl─âm Numele: ÔÇťAlephÔÇŁ, adic─â Alfa, prima liter─â a alfabetelor sacre, cu aceea┼či valoare 111, av├ónd ├«n plus accentuat sensul de 1 ┼či de prioritate. Fiecare din literele acestui Nume ÔÇťMinunatÔÇŁ deschide orizonturi piramidice.
Plan┼ča nr. 14

Doc15-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Unghiul lui Christos din Marea Piramid─â

Doc16-1-300x149 Taina tainelor din Piramida lui Keops

┬áPlan┼ča 15

 Doc17-1-229x300 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Unghiul lui Christos pe hartă, latura de sus trecând exact prin Betleem

ÔÇťNum─ârul numeluiÔÇŁ Isus
Limba Vechiului Testament este ebraica cea sobr─â, ├«nrudit─â cu egipteana, ├«ns─â cea a Noului Testament e m─âiestrita limb─â elin─â, chintesen┼úa femininei culturi moderne. Adun├ónd ca numere literele din Numele grecesc IHCOYC (se cite┼čte Iesus), ob┼úinem totalul 888. I era semnul aritmetic al num─ârului 10, litera e era cifra 8, sigma majuscul reprezenta pe 200, omicron pe 70 ┼či i grec pe 400 (10+8+200+70+400+200=888). Totalul numeric al ├«ntregului verset 5 din Isaia 9 e de 8 ori 888; Inspiratorul profe┼úiei vr├ónd s─â demonstreze prin aceasta c─â pentru fiecare Nume mesianic din acel pasaj e rezervat c├óte un 888. Acest fenomen numeric dovede┼čte c─â Mesia nu poate fi altul dec├ót Acela Care poart─â un Nume a c─ârui valoare numeric─â e ├«ntreita repetare a num─ârului 8 al transcenden┼úei. (├«n ebraic─â, cuv├óntul opt vine de la radicalul: ceea ce trece peste).

Ad─âugirea unei unit─â┼úi la un num─âr consacrat (7+1=8) ├«nseamn─â plenitudinea supraabundent─â, invers de ceea ce am v─âzut la 6.6.6. Opt r─âspunde unui ÔÇťceÔÇŁ superior, cauzal ┼či sublim, fa┼ú─â de perfec┼úiunea normal─â a lui 7. Domnul Isus Christos ┼×i-a ├«nceput Predica de pe munte cu cele 8 fericiri, care privesc fericirea sub ÔÇťspecie aeternitatisÔÇŁ. Pitagoricienii se entuziasmau de armonia celor 8 sfere; gnosticul Valentin vorbea de ogdoada celor 8 eoni superiori, iar mithria┼čtii de cele 8 ceruri; magii a┼čteptau perioada a opta: ÔÇťpleromaÔÇŁ ve┼čniciei. ÔÇťOctava summa perfectionis estÔÇŁ, ea fiind ultimul cuv├ónt al armoniei divine.
Numere perfect omogene ca 666 ┼či 888 au atras aten┼úia antichit─â┼úii, ca fiind o corespundere stabilit─â providen┼úial pentru a ├«nsemna un caracter oarecare, un rol al persoanei ce purta un nume cu aceste numere. Se numea ÔÇťisopsefieÔÇŁ anumite calcule asupra numerelor. Egalitatea numeric─â a dou─â nume sau a unui nume propriu cu un epitet de aceea┼či valoare numeric─â era socotit─â ca semn de identitate. (Exemplu Galateni 4:25: leremia 25:26, 51:41 ├«n original).
├Än mediul p─âg├ón erau mult r─âsp├óndite c─âr┼úile sibiline, care c├óntau prefacerile iminente ale lumii de atunci. Oracolul sibilei din Cumae a fost citat de Virgiliu ├«n Bucolica IV unde veste┼čte na┼čterea Unui Copil care va readuce pe p─âm├ónt epoca de aur. El va fi P─ârintele unei rase de oameni cere┼čti, etc. Cartea ├«nt├ói sibilin─â (├«n versurile 324-331) proroce┼čte despre Mesia astfel: ÔÇťÔÇŽ Atunci va veni la oameni Fiul marelui Dumnezeu, ├«mbr─âcat cu trup, la fel ca muritorii; Numele Lui av├ónd 4 vocale, a c─ârui consoan─â (s) se repet─â. Dar vreau s─â-┼úi spun num─ârul ├«ntreg: opt unit─â┼úi, ├«n plus tot at├ótea zeci ┼či opt sute, (888), iat─â ce va revela Numele (Iesoys) oamenilor prieteni ai necredin┼úei; dar tu, ├«n duhul t─âu, cuget─â bine la nemuritorul ┼či prea ├«naltul Tiu al lui Dumnezeu, la UnsulÔÇŁ (Christos ├«n grece┼čte).
Nr. 8.8.8., privit ├«n nota┼úia septimal─â, nu e altceva dec├ót 1.1.1, c─âci 8 ca cifr─â ┼či unitate nu poate exista ├«n sistemul septimal, ce a dat na┼čtere lui 1.1.1. din 286. Tocmai aceasta e defini┼úia num─âr─âtorii din 7 ├«n 7: s─â se opreasc─â la grupe de 7, nu de 10 ca ├«n num─âr─âtoarea profan─â. Tot ce trece peste 7 e ca ┼či ce trece peste 10, a┼ča c─â 8 septimal e ca 1 din sistemul zecimal. C─â nu facem jonglerie cu numerele, e dovada c─â duminicii i se zice ├«n c─âr┼úile sacre ÔÇťziua ├«nt├óiÔÇŁ sau ÔÇťziua a optaÔÇŁ dac─â se urm─âre┼čte sensul ei ce dep─â┼če┼čte sabatul evreiesc.
Nr. 888 este transpunerea lui 111 ├«n sfera divin─â, ca s─â fie la unison cu sensul de transcendent ce apar┼úine num─ârului-8. Primul Nume mesianic concentreaz─â ├«ntr-unui sensurile celorlalte 7, precum ├«n spectrul solar cele 7 culori sunt sintetizate ├«n culoarea a opta: albul, raza solar─â nerefractat─â prin nici o prism─â. ├«n armonia sunetelor, prima treapt─â a gamei devine octav─â, ca ├«ncheiere a celor 7 trepte muzicale. La fel ├«n concertul celor 8 Nume primul ├«┼či amplific─â importan┼úa prin aportul celorlalte 7. Numele acesta multiform produce mereu ├«ncurc─âtur─â celor care nu-i caut─â dezlegarea ├«n Isus Mesia. C├ót de simpl─â, c├ót de ad├ónc─â totu┼či este ecua┼úia divin─â: Cele 8 Nume = 8 x 888 = Isus! El este ÔÇťMisterul Transcendent, Cel MinunatÔÇŁ. Isus este Sfetnicul lui Dumnezeu: (Prov. 8:22-31), Isus este Dumnezeu ├«nsu┼či (Ioan 1:1,14). Isus este Eroul de la Golgota: (Ioan 16:33). Isus este P─ârintele noii omeniri: (Rom 5:14-20). Jsus este Ve┼čnicia (1 Ioan 5:20). Isus este Domnul (1. Cor. 12:3) Isus este ÔÇťPacea noastr─âÔÇŁ: (Efes. 2:14). Dup─â cum a ├«ndeplinit totul, ca s─â ne ├«mpace cu Dumnezeu, tot a┼ča numai El va asigura pacea pe p─âm├ónt, c─âci oamenii nu se pot ├«n┼úelege ├«ntre ei dac─â le lipse┼čte pacea divin─â.
ÔÇťMisterul (111) lui DumnezeuÔÇŁ din Apocalipsa 10:7 arat─â planul S─âu ├«mplinit; num─ârul 8 fiind plinirea sublimizat─â, 8 x 111=888 ce manifest─â triumful Domnului Isus.

Aplica┼úii cu 286 ┼či 1.1.1.

Prin mi┼čcarea neaparent─â, v─âzut─â numai de ochii spiritului, apare 286 ca 7.7.7. divina perfec┼úiune; ca 1.1.1 mister; ca 8.8.8. supranatural. Aceste principale aspecte ale num─ârului Piramidei, ├«ntrunite simetric ├«ntr-un text restr├óns sunt tot at├ótea pietre fundamentale ce fac de nezguduit profe┼úia aceasta a c─ârei cheie nu se poate potrivi dec├ót lui ÔÇťIsus Fiul lui DavidÔÇŁ.
Concluziile care se deduc imperios de aici ┼či din at├ótea alte pasaje biblic-piramidice sunt formidabile, menite s─â revolu┼úioneze via┼úa cititorului, s─â-1 reconstruiasc─â dup─â modelul Celui Care este ÔÇťPlanul Armoniei divineÔÇŁ, Omul ideal: ISUS.
Meridianul armonic echivaleaz─â cu ÔÇťstarea omului dup─â voia lui DumnezeuÔÇŁ, expresie ce d─â numai un aspect al unui termen juridic din originalul biblic, tradus aproximativ cu: dreptate. P─âc─âtosul care prime┼čte iertare este ├«mbr─âcat cu meritele Nevinovatului os├óndit ├«n locul celor vinova┼úi. Jertfa M├óntuitorului e firul c─âl─âuzitor ┼či ├«n Biblie ┼či ├«n Marea Piramid─â. Ea este centrul de echilibru al balan┼úei universale.

Acela spre Care ne ├«ndreapt─â toate simbolismele din Piramid─â, num─ârul 286 care le d─â trup, dincoace de piramida invizibil─â; factorul numeric f─âr─â de care nu mai putem concepe planul admirabilei construc┼úii ┼či care a oprit ├«n loc pe savan┼úi; ÔÇťsecretul ini┼úierilor ascunseÔÇŁ, refuzat ┼či celor care l-au c─âutat pe calea invoc─ârii spiritelor (Isaia 8:19 ; Dan 2:27), aceast─â TAIN─é a TAINELOR din templul cel mai enigmatic este ISUS CHRISTOS!
De altfel ┼či prin Apocalipsa (cuv├ónt ce ├«nsemneaz─â revela┼úie) ne-a fost descoperit indirect acela┼či num─âr piramidic, insigna lui Mesia. ├«n capitolul 3:12, Domnul Isus zice: ÔÇťPe cel care va birui ├«l voi face un st├ólp ├«n templul Dumnezeului Meu ┼či voi scrie pe el NUMELE MEU CEL NOUÔÇŁ. Nimeni nu ┼čtie azi cum sun─â acest al 111- lea Nume al M├óntuitorului. (At├ótea Nume are El, dup─â cum le men┼úioneaz─â un dic┼úionar biblic). Expresia: ÔÇťNumele Meu cel nouÔÇŁ are valoarea numeric─â 1.682. Num─ârul acesta citit ├«ns─â inversat, ca ├«n nota┼úia septimal─â cu unit─â┼úile ├«n cap─ât, d─â precis ├«nzecitul lui 286,1.
Pe de alt─â parte, valoarea numeric─â a Numelui Christos (= Mesia) este 1.286, adic─â 286,1 cu zecimala pus─â ├«nainte. ├«n grece┼čte, cuvintele ÔÇťM├óntuirea lui DumnezeuÔÇŁ adic─â traducerea numelui ebraic Isus are valoare numeric─â 2861.
Num─ârul 286 simplu e ┼či valoarea numeric─â a expresiei: Be Melhisedec = PENTRU REGELE DREPT─é┼óII. Personajul biblic cu acest nume pre├«nchipuind pe Mesia, se poate spune c─â cealalt─â profe┼úie de la Isaia 19:19 concord─â ┼či cu aceast─â dedica┼úie a Piramidei, ca fiind zidit─â pentru Isus, Noul Melhisedec, Care, dup─â ce S-a adus chiar pe Sine jertf─â ca Mare Preot, va reveni ca Rege al P─âcii ┼či al Drept─â┼úii.
Isaia 19:19 arat─â c─â monumentul acesta are rostul de a sluji ca ÔÇťm─ârturie pentru Cel Ve┼čnicÔÇŁ. Or ├«n grece┼čte unul din Numele Domnului este ÔÇťMartorulÔÇŁ, cu valoarea numeric─â 1.111, deci echivalarea lui 286 plus zecimala. Isus este M─ârturia necurmat─â c─â Dumnezeu exist─â ┼či Se intereseaz─â cu drag de noi. Dovad─â ┼či structura Marii Piramide ├«n care orice punct proclam─â Numele Lui (Psalmul 29:9), armonia din creatiune sau destinele omenirii de El aranjate, a┼ča fel ca dup─â manifestarea deplin─â a fiarei s─â se demonstreze prin contrast c├ót de plin─â de binecuv├ónt─âri este c├órmuirea Mielului.

Num─ârul 111 privit ca unificator

Laturile bazei ┼či diagonalele Piramidei arat─â diverse epoci de timp, iar ├«n─âl┼úimea ei arat─â dep─ârtarea spa┼úial─â dintre Soare ┼či P─âm├ónt, toate acestea dirijate, ca ┼či ├«n natur─â, dup─â raportul p Coridoarele, pe unde perioadele istoriei sacre se scurg ca ├«ntr-o procesiune, sunt ┼či ele aranjate dup─â anumite raporturi ├«n care 3,14 joac─â un rol important. Unificarea no┼úiunilor de spa┼úiu-timp e rezervat─â totu┼či punctului suprem de pe ├«n─âl┼úimea ideal─â, dep─ârtat de platform─â cu 286=1.1.1. De la el pornesc toate dimensiunile, fiind ca ┼či cobor├ót ├«n tot lungul verticalei p├ón─â la centrul unde se ├«ntretaie diagonalele. Toate punctele din Piramid─â ├«┼či determin─â pozi┼úia dup─â distan┼úa ce le separ─â de v├órful dominant. Cu alte cuvinte, toat─â construc┼úia este impregnat─â de 1.1.1.
De┼či din punct de vedere geometric, punctul acesta prezident nu are dimensiuni, el este generatorul ├«ntregului tot piramidic. Doar o singur─â dimensiune a Marii Piramide e necesar─â, pentru a afla cu ajutorul ei pe celelalte ale exteriorului ┼či chiar s─â verifici cu ea multe din interior.(Plan┼čele 16 ┼či 17)
Pentru a da de firul conduc─âtor al Marii Piramide, e de ajuns s─â ┼čtii anumite raporturi proprii numai ei, ├«n afar─â de cele avute ├«n comun cu orice alt─â piramid─â. Ea este un vast sistem de propor┼úii care toate se reduc la baza ei de m─âsur─âtoare: raza orbitei solare ├«n miniatur─â, ce joac─â acela┼či rol ca motivul ├«ntr-o oper─â muzical─â. Dar extrema acestei raze este v├órful Piramidei. Din demonstra┼úiile asupra lui (prea lungi pentru acest articol) rezult─â concluzii surprinz─âtoareÔÇŽ Se ├«n┼úelege c─â aici enun┼ú doar c├óteva care nu necesit─â explica┼úii.
Unul suprem, indivizibil ca ┼či Divinitatea, oglindindu-se ├«n operele Sale, d─â la iveal─â dualitatea exprimat─â ├«n suprafe┼úele laterale, m─ârginite ├«ntre dou─â muchii cobor├ótoare. Cu laturile bazei formeaz─â fiecare triunghiul trinitar, cele trei lumi interpenetrante, sub ├«mp─âtritul lor aspect. Ca o ploaie de raze, soarele central se proiecteaz─â astfel pe sol. Toate oblicit─â┼úile piramidice se ├«nclin─â ├«nspre ascensiunea direct─â, ca ├«ntr-o adorare.
Zenitul, centrul bol┼úii cre┼čti spre care ┼úinte┼čte v├órful, este culmea cerului, apexul piramidei cosmice. Acolo se ├«nt├ólnesc toate direc┼úiile v├ónturilor ce pornesc spre cele patru puncte cardinale; schi┼úeaz─â a┼čadar roza duhurilor ├«n care e transfigurat─â cununa de spini a Celui R─âstignit, (├«n limbile biblice duh ┼či v├ónt sunt sinonime).

Prin aceast─â inim─â a cerului trece meridianul Drept─â┼úii ve┼čnice. Numai prosterna┼úi la picioarele tronului Majest─â┼úii divine, ne p─âtrundem de armonia planului trasat pentru astre ┼či atomi, pentru na┼úiuni ┼či pentru ins aparte. Doar Unitatea Celui Prea ├«nalt poate s─â ne pun─â de acord cu El din haosul ├«n care ne zbatem. Pe altarul vestalic al sufletului nostru, redevenit feciorelnic, va arde astfel necurmat Agni, focul sacru al zeului . l─âuntric.
Centrul sau vârful Piramidei în această schemă a legilor planetare, nu-i altceva decât Soarele. Chiar pentru astronomii prozaici, e tot una dacă ei notează centrul eclipticei cu S (Soarele) sau cu P (Pământul).
Aceast─â unificare, ca la ob├ór┼čie c├ónd formau un singur glob ├«nfl─âc─ârat, se datoreaz─â substituirii ┼či simbolic r─âstignirii, c─âci centrul bazei e tot una cu ├«ncruci┼čarea diagonalelor sau apotemelor oblice.
├«n─âl┼úimea vertical─â e singura unitar─â, spre deosebire de pluralitatea celorlalte dimensiuni. Ea e axa planului armoniei divine. ├«ntr-un cuv├ónt, ea fiind totul ├«n Piramid─â, i se potrive┼čte ┼či ei spusa Evangheliei: ÔÇť lucru trebuie┼čteÔÇŁ (sau dup─â original: ÔÇťDe la Unul este nevoieÔÇŁ).
Un corp ca al Piramidei lui Keops, a┼ča de minunat zidit, presupune un sens de care este ├«nsufle┼úit. Aflarea ┼či demonstrarea pe cale ra┼úional─â a acestui sens convergent este obiectul studiilor mele piramidologice. Toate argument─ârile le sprijin cu realit─â┼úi acceptabile. Intelectualul modern trebuie eliberat din ┼čubreda filosofie materialist─â, cu ajutorul instrumentelor potrivite singurului mediu recunoscut de mintea lui. E tocmai metodica pentru cursul inferior din piramidologie. ├«n ea ├«┼či d─â m├óna ┼čtiin┼úa exact─â a Occidentului cu mistica Orientului, a┼ča cum diagonalele ei prelungite unesc toate continentele ├«n inima sa.
Marea Piramid─â e ├«n a┼ča fel alc─âtuit─â c─â nu po┼úi s─â te sustragi de la c─âutarea sensului ce-1 poart─â num─ârul ei specific care ├«nm─ânuncheaz─â principalele date astronomice asupra universului.
Cine este Minunatul Arhitect al lumilor? Cui e destinat acest armonios C─âmin?
Cosmos ├«n grece┼čte ├«nsemneaz─â: podoab─â, ordine. Pe latini i-a uimit mai mult unitatea spre care tind toate din univers. ├«n Marea Piramid─â lumea invizibil─â este nedezlipit─â de exteriorul ei vizibil, dup─â cum ceva oglindit presupune existen┼úa unui lucru ce se reflecteaz─â.
Cuget─âtorul de azi e ├«nc├óntat de splendoarea cosmic─â ├«ntruchipat─â ├«n Marea Piramid─â, dar s─â nu-i vorbe┼čti despre Creatorul Care ├«l a┼čteapt─â ├«n sala tronului, acolo pe unde trece ÔÇťplanul armoniei divineÔÇŁ pe l├óng─â ÔÇťmorm├óntul deschisÔÇŁ.

Piramida ca simbol al învierii

M├óntuitorul a zis: ÔÇťEu sunt ├ÄNVIEREA ┼či Via┼úaÔÇŁ. Cuv├óntul ├«nvierea are ├«n originalul Evangheliei valoarea numeric─â 777, num─ârul perfec┼úiunii ├«n cele 3 sfere: 7, 49, 343; cele 3 violeturi ale prosl─âvirii dintre punctul de ├«ncepere al num─âr─âtorii septimale ┼či 286, ├«n mi┼čcarea neaparent─â.
├Än limba egiptean─â ÔÇťpirmusÔÇŁ ├«nseamn─â ie┼čire din p─âm├ónt, deci ├«nviere. A┼ča numita ÔÇťCarte a Mor┼úilorÔÇŁ, cartea egiptean─â prin excelen┼ú─â, avea totu┼či titlul ÔÇťpirmharuÔÇŁ, ie┼čirea la lumin─â, din ├«ntunecimile morm├óntului la str─âlucita ├«nviere a celor drep┼úi. Marea Piramid─â prin similitudinea numelui ┼či prin forma ei, e deci un hieroglif gigantic ce vorbe┼čte despre r─âs─ârirea trupului ÔÇťsem─ânat ├«n putrezire, dar care se scoal─â ├«n nestric─âciuneÔÇŁ, cum afirm─â apostolul Pavel.
ÔÇťEgiptul, scrie Merejkowski ├«n Les mysteres dÔÇÖOrient, n-a c─âutat metafizica nemuririi ci fizica ├«nvierii. ├Änvierea egiptean─â a c─ârnii e mai. apropiat─â de ├«nv─â┼ú─âtura cre┼čtin─â dec├ót ÔÇťnemurirea sufletului propov─âduit─â de p─âg├óni ┼či de noi. Egiptul e antidotul cel mai eficace contra otr─âvii budiste ┼či contra falsit─â┼úii acestei teosofii al c─ârui ignorant sacrilegiu a confundat pe_ Christos cu Buda, pe cel mai mare DA cu cel mai mare NU. Confuzia aceasta a luat na┼čtere odat─â cu Apollonius din Thyana,_ primul teosof elevul gymnosofi┼čtilor indieniÔÇŁ,
Prin durabilitatea ei, Marea Piramid─â simbolizeaz─â via┼úa biruitoare l├óng─â pustiul unde totul vorbe┼čte despre moarte. De sus, din v├órful ei, c├ót vezi cu ochii spre sud, fiecare triunghi al vreuneia din cele 80 piramide egiptene arat─â ├«n preajm─â-i o necropol─â regal─â. La picioarele Piramidei lui Keops spre r─âs─ârit se desf─â┼čoar─â privirii aleile marelui cimitir al dinastiei a IV-a. Prelunga ┼či larga umbr─â a acestui deal artificial se mi┼čc─â deodat─â cu soarele, ca un cadran pentru zei. ├«nv─âluind ├«n mister ┼či r─âcoare r├ónd pe r├ónd cartiere ├«ntregi din acest ora┼č al mor┼úilor. Ai zice o m├óng├óiere de Sus, ca a unuii bun suveran care poart─â mereu grij─â de supu┼čii lui credincio┼či.

La s─ârb─âtoarea l u i Osiris, c├ónd, dup─â supersti┼úiile egiptene, se pomeneau ┼či mor┼úii, acest cimitir parc─â ├«nvia: pretutindeni ve┼čminte viu colorate, rudele celor din cavouri cu st├ólp─âri, flori ┼či roade ├«n m├ón─â, robii cu vitele de jertf─â. Toate erau dominate de Piramid─â, semnul ┼čtiin┼úei ┼či luminii suprafire┼čti ce ne dep─â┼če┼čte pe noi s─ârmanii locuitori ai planetei.
Acum c├ónd ┼čtim c─â 286 e corespondentul cuv├óntului Mister, ├«n┼úelegem de ce dincolo de ceea ce este cognoscibil, dincolo de marginile universului-piramid─â, d─âm pretutindeni de mistere ┼či mai mari dec├ót cele dezlegate deja, a┼ča cum 286 este ├«n Piramid─â acel meta (dup─â) al metafizicii. Cel Care este ÔÇťMisterulÔÇŁ ├«ntrupat poate singur dezv─âlui ┼či profundul mister al ├«nvierii.
├Än seara s─ârb─âtorii osirice, ├«naintea fiec─ârei case se aprindea o lamp─â consacrat─â. Deasupra Piramidei cenotaf (morm├ónt gol) al lui Osiris am spus c─â str─âlucea soarele ├«nsu┼či ┼či apoi luna. ├«n templul spiritual ┼či ve┼čnic, credincio┼čii ca preo┼úi-├«mp─âra┼úi nu au ├«ns─â nevoie nici de astrele v─âzute, cu ├«mp─âr┼úirea timpului adus─â de ele. Isus ├«nsu┼či este de pe acum ÔÇťLumina lumiiÔÇŁ lor, p├órga noului univers. ├«mp─âr─â┼úia c─ârora apar┼úin ÔÇťnu-i din lumea aceastaÔÇŁ.
Din vremuri imemoriale, se ┼čtia c─â movila de form─â piramidic─â e semnul unui morm├ónt. Cu ce mijloc mai familiar ni s-ar fi adresat Dumnezeu ca s─â ne spun─â ceva foarte de seam─â asupra marii taine a vie┼úii ┼či a mor┼úii, asupra jertfei benevole a Fiului S─âu care ne aduce via┼úa ve┼čnic─â? ├«n afar─â de Biblie, nic─âieri ca ├«n Piramida aceasta nu am g─âsit schi┼úat mai potrivit acest adev─âr central.
ÔÇťNumele secret al soarelui ascunsÔÇŁ

e dezv─âluit acum prin num─ârul tainic al Piramidei.
Doar ├«n Exod ┼či-n ÔÇťCartea exodului spre Lumin─âÔÇŁ mai e revelat─â ├«nf─â┼úi┼čare a ÔÇťNumelui S─âu ce nu se poate spuneÔÇŁ. Adev─âratul Osiris ÔÇťCel de nenumitÔÇŁ era ar─âtat ├«n textele egiptene ┼či prin numele Mister, ca ┼či Numele dat de Isaia Domnului Isus. Osiris era u┼čoara desfigurare a f─âg─âduin┼úei din Eden, conform c─âreia urma s─â vin─â R─âscump─âr─âtorul omenirii dec─âzute. Era a┼čteptat de toate neamurile, ca o nesf├ór┼čit─â prim─âvar─â ce alung─â ÔÇťputerile ├«ntunericuluiÔÇŁ. Expresia: ÔÇťSoarele Drept─â┼úiiÔÇŁ echinoc┼úiale are ├«n grece┼čte valoarea numeric─â 1.287, deci num─ârul piramidic plus 1001 de un ad├ónc simbolism.
Remarc doar ├«n treac─ât c─â sulful era numit de alchimi┼čti Osiris, din cauza unor afinit─â┼úi care necesit─â prea multe explica┼úii. Ace┼čti i┼úiatori ai chimiei poate nu prevedeau ce ne arat─â azi ┼čtiin┼úa, c─â ├«n rul ÔÇťcentrului-soareÔÇŁ din atomul de sulf se rotesc pe prima orbit─â 2 ;ctroni-planete, 8 pe cea urm─âtoare ┼či 6 pe ultima, deci 2.8.6. ca partizat ├«n clase zecimale, descresc├ónde de la centru spre periferie. ;easta nu e dec├ót una din multiplele coresponden┼úe ┼čtiin┼úific-filosofice titre Osiris, Soare, 286 ┼či Isus. Istoricii, mai ales A. Moret, scot ├«n iden┼ú─â frapantele asem─ân─âri dintre acest problematic ├«ncep─âtor al inastiei divineÔÇŁ din Egipt ┼či ├«ntre Cel Care era prezis de Biblie, precum de alte profe┼úii care circulau ├«n str─âvechiul Orient. Toate acestea >nverg spre umnezeu-omul: Isus
El este Adam cel nec─âzut, Ob├ór┼čia unei noi omeniri. Ginecologii afirm─â c─â durata normal─â a vie┼úii omului ├«n p├óntecele mamei este de 16 zile. Acum, c├ónd ┼čtim c─â acest num─âr se poate traduce septimal cu 6.6. ┼či c─â Apocalipsa ├«l nume┼čte ÔÇťnum─âr de omÔÇŁ, nu trebuie s─â trecem u┼čurin┼ú─â peste aceast─â constatare. Tripla prezen┼ú─â a lui 286 ├«n profe┼úia de la Isaia se justific─â ┼či prin considerentul c─â ├«n pasajul acesta mesianic e vorba de na┼čterea (286) ÔÇťCopiluluiÔÇŁ, Minune, (111) na┼čterea Lui supranatural─â fiind profe┼úit─â anterior ├«n capitolul 7:14.
Dup─â cum piramida concret─â a luat na┼čtere din cea ideal─â, prin ┼čtirbirea ei pretutindeni cu 286 m─âsuri sacre, tot a┼ča Cel Ve┼čnic ├«┼či pl─âm─âdi prin Duhul Sf├ónt un trup material, devenind Om (666) ├«n toat─â puterea cuv├óntului, diminu├óndu-Se de bun─âvoie (factorul deficient), ├«nc├ót ┼či ├«n sensul acesta I se potrive┼čte num─ârul omului, culmea perfec┼úiunii umane ÔÇťFiul Celui Prea ├«naltÔÇŁ ├«ntrupat ├«n crea┼úiunea Sa, iat─â ce ne dest─âinuie num─ârul 286, leit- motivul simfoniei piramidice.

ÔÇťPiatra din capul unghiuluiÔÇŁ
Partea neterminat─â dinspre v├órful Piramidei se vede doar cu ochii min┼úii, c─âci se compline┼čte prelungind ├«n sus muchiile zidite. Piramida invizibil─â a v├órfului cuprinde ├«n miniatur─â propor┼úiile piramidei ├«ntregite; mai corect e s─â spui c─â prelungirile ei ├«n jos formeaz─â piramida invizibil─â. Aceast─â intuire ne poart─â cu g├óndul la Logosul divin pe Care ├«nceputul Evangheliei dup─â Ioan ├«l prezint─â ca Arhetip al creatiunii, dup─â modelul C─âruia s-a zidit totul.

Plan┼ča nr. 16
Piatra din vârful Marii Piramide generând Piramida ideală

V├órful ideal are nesf├ór┼čite simbolisme, deduse prin geometria ce ├«ntrebuin┼úeaz─â infinitul ├«n determin─ârile sale. Golul de 7,274 m = 186,1022 dg, de la el ├«n jos p├ón─â la platform─â, ├«l umple Soarele la echinoc┼úii. Putem spune c─â fenomenul acesta a fost ales s─â simbolizeze ocuparea tronului cu adev─ârat mondial de c─âtre Isus ÔÇť├«mp─âratul ├«mp─âra┼úilorÔÇŁ. Lipsa Lui, p├ón─â la echinoc┼úiul venirii Sale, las─â m├ón─â liber─â pe scena dramei umane lucr─ârii antichristice, (286=666), care caut─â s─â detroneze pe Mesia de la drepturile Lui eterne. Aceast─â epopee, cu orizonturi ce dep─â┼česc planeta, scris─â ├«n dimensiunile celui mai vechi monument al civiliza┼úiei, va avea un sublim deznod─âm├ónt, c─âci Eroul Principal este Cel Ve┼čnic ├«n persoan─â.
Num─ârul 286 face din Piramid─â un magnific palat, demn de Acela pentru Care e destinat. ÔÇťSt─âp├ónul piramideiÔÇŁ, cum e numit Arhetipul lui Osiris de c─âtre textele egiptene, este chiar Atot┼úiitorul ├«n m├óna C─âruia se afl─â ┼či cheia cu care p─âtrunzi la tainele Lui, schi┼úate sub form─â de Piramid─â. M├óntuitorul a spus la Luca 20:17-19 c─â despre Sine vorbe┼čte acest pasaj din psalmul 118 versetul 22 ÔÇťPiatra pe care au lep─âdat-o cei ce cl─âdeau a ajuns principala piatr─â unghiular─â. De la Cel Ve┼čnic fu aceasta ┼či este ceva minunat ├«n ochii no┼čtriÔÇŁ. Cuv├óntul ÔÇťceva minunatÔÇŁ con┼úine ├«n originalul ebraic radicalul Pele =111 , ceea ce ├«l pune ├«n direct─â leg─âtur─â cu v├órful Piramidei (286=111) precum ┼či cu Numele lui Mesia.
Mai sunt multe alte apropieri de felul acesta în psalmul 118, de exemplu în versetul 25 ovaţiunea Osianna!
care ├«n grece┼čte are valoarea numeric─â 1112. Cu aceast─â strigare fu ├«nt├ómpinat M├óntuitorul la Florii, chiar ├«n ziua c├ónd se ├«mplinea ciclul astronomic-profetic de la Daniel 9:20-27.
Interpretarea de la 1 Corinteni 10:4 asupra ad─âp─ârii ├«n pustie este ├«n direct─â leg─âtur─â cu piatra unghiular─â, deoarece 2.111 este valoarea numeric─â a cuvintelor: ÔÇťIar St├ónca era ChristosulÔÇť. Expresia din acela┼či verset: ÔÇťSt├ónca spiritual─â ce ├«i urmaÔÇŁ are valoare numeric─â 2686. Vedem deci pretutindeni cifrele 2,8,6 ┼či 111 ├«n leg─âtur─â cu Mesia.
Nici unei alte cl─âdiri dec├ót Piramidei nu i se potrive┼čte descrierea acestei ciudate pietre. Blocul ce ar completa
unghiurile v├órfului nu poate fi a┼čezat dec├ót atunci c├ónd Piramida se consider─â terminat─â, ceea ce nu s-a ├«nt├ómplat p├ón─â acum, nici la propriu, nici la figurat. Abia la urm─â constructorii simt lipsa Capului piramidei umane, a acestui ÔÇťChef de vo├╝teÔÇŁ, a c─ârui ├«n─âl┼úime echivaleaz─â prin mi┼čcarea neaparent─â cu 1.1.1, ├«ntreita coroan─â a Piramidei, care altfel r─âm├óne ca ┼či decapitat─â, dac─â se opre┼čte la 6.6.6.

Plan┼ča nr. 18
Factorul de rectificare în dimensiunile vârfului lipsă din Marea Piramidă

 Doc18-1 Taina tainelor din Piramida lui Keops

Perimetrul v├órfului este de 2288,8ÔÇ│ exact de 8 x 286,1.
ÔÇŁ = ┼úoli piramidici

Menirea social politica a lui Christos ţine de viitor
ÔÇťPiatra din capul unghiuluiÔÇŁ despre Care scriu apostolii (Efes. ); 1 Petru 2:2, etc.) este mereu
desconsiderat─â, mai ales de aceia care ├«┼či bat mult capul s─â f─âureasc─â ei destinele omenirii. Zidarii neini┼úia┼úi ├«ntreab─â ├«n problemele lor masonice ce s─â fac─â cu o astfel de st├ónc─â piramidal─â cu 8 muchii, totdeauna cu un v├órf ascu┼úit ├«n sus, oricum ai pune-o pe p─âm├ónt. Prea le st─â ├«n cale ┼či se poticnesc de ea, ├«n zarva ┼čantierului. Marele Arhitect al lumilor rezerv─â ├«ns─â lui 111 cel mai de frunte rol, abia dup─â ce, spiritualice┼čte vorbind 666 va atinge nivelul formei ce trunchiaz─â piramida. Abia c├ónd m─âsura r─âului va fi umplut─â, se va vedea c─â Christos este Cel mai potrivit s─â fie Cap ┼či al piramidei sociale, nu ca azi doar Cheie de bolt─â a templului S─âu alc─âtuit numai din ÔÇťpietre viiÔÇŁ, adic─â din credincio┼či regenera┼úi. Acum ├«┼či dovede┼čte puterea mai degrab─â ├«n ace┼čtia care, primindu-L ca M├óntuitor ┼či C─âpetenie a ├«ntregii lor fiin┼úe, ajung un templu spiritual, armonios propor┼úionat, unde ├«n toate Isus este ÔÇťFactorul Suficien┼úiiÔÇŁ absolute,888 din matematica transcendent─â. Isus ├«n toate e de-ajuns!
Adev─ârata concep┼úie cre┼čtin─â, departe de a fi ├«nvechit─â, va fi singura acceptabil─â ├«n viitor, analog cu factorul christic
286 ce contureaz─â piramida cea ideal─â. ÔÇťNazarineanulÔÇŁ (valoarea numeric─â 1113) de┼úine unica solu┼úionare a problemelor ce fr─âm├ónt─â omenirea. El le va rezolva, nicidecum ├«n mod speculativ neputincios, ci cu toat─â for┼úa Lui divin─â. Piatra indezirabil─â (Is. 53:2) pentru constructorii atei, ca ┼či pentru cre┼čtinii de form─â, va ajunge Blocul terminal spre uimirea lumii ├«ntregi ┼či spre anihilarea celor care ├«l resping: ÔÇťOricine va c─âdea peste acea Piatr─â va fi zdrobit (├«mpuns, ofensat); dar pe acela peste care ea va c─âdea ├«l va spulberaÔÇŁ. (Luca 20:18). Prima alternativ─â se petrece azi.

Spiritualităţile de sens contrar

Nici un alt num─âr de pe cercul divizat septimal nu e capabil ca 286 s─â redea ┼či pe Christ ┼či pe Antichrist. Prin sine ├«nsu┼či, 286 abia dac─â spune ceva, dar prin num─âr─âtoarea sacr─â, apoi prin interven┼úia mi┼čc─ârii, ├«ncepe s─â ias─â din neutralitatea sistemului zecimal. Sunt ├«ns─â dou─â direc┼úii de mi┼čcare spiritual─â: pentru ori contra. ÔÇťNimeni nu poate sluji la doi st─âp├óniÔÇŁ. Din pricina aceasta sunt ┼či dou─â spiritualit─â┼úi. Cea ÔÇťen vogueÔÇŁ fascineaz─â cu etalarea lucrurilor minunate ale naturii nev─âzute din care ├«ns─â trage concluzii contra Creatorului ei ┼či contra voii Lui revelat─â ├«n Biblie. Aceast─â fals─â spiritualitate, produs─â de sensul aparent, de Maia specula┼úiei budiste, duce la 666, deci la Antichrist ÔÇťomul p─âcatului, fiul pierz─âriiÔÇŁ.
Spiritualitatea cea adev─ârat─â este ├«ns─â dispre┼úuit─â de oamenii orbi┼úi, cu toate c─â ea este roada Duhului Sf├ónt. El transform─â chiar pe cel mai zelos prigonitor al lui Isus ├«n martorul ┼či, la nevoie, chiar ├«n martirul pentru cauza Lui. Exemplu e fostul fariseul Saul, devenit apostolul Pavel, cel mai clarificat ├«n tainele noii epoci a ÔÇťharuluiÔÇŁ, adic─â a gra┼úierii ce nu mai poate fi prelungit─â.
După ce în cadrul exigentei reviste Neo-Europa am arătat destul de sumar cum numărul 286 reprezintă pe

Mesia Isus, nu exagerez c├ónd afirm, categoric ca ┼či logica numerelor, c─â piramidei socialeÔÇŁ├«i lipse┼čte V├órful. Aceasta e trista realitate a uzurp─ârii f─âcut─â de 666, p├ón─â la echinoc┼úiul de toamn─â al Balan┼úei din zodiacul profetic- piramidic, c├ónd Mielul de la echinoc┼úiul primei veniri ├«┼či va lua ├«n primire tronul dob├óndit prin biruin┼úa de pe Golgota.
Cei nep─âs─âtori fa┼ú─â de ordinea firii confund─â la r─âsp├óntia lui 286 pe Isus cu Satan ┼či astfel sunt preg─âti┼úi s─â fie ├«n┼čela┼úi de Antichrist care se va da drept Mesia. E o gre┼čeal─â funest─â, datorit─â ne├«n┼úelegerii perspectivei spirituale; num─ârul 286 nu-i nicidecum ├«n acela┼či timp ┼či num─ârul lui Christ (111=888) ┼či totodat─â num─ârul lui Antihrist: 666. E numai o ciocnire ├«n acela┼či punct a dou─â direc┼úii contrarii, o ├«ncle┼čtare ├«n lupta din care totdeauna reprezentantul lui Satan va ie┼či ├«nvins.

Concep┼úii gre┼čite asupra sensului vie┼úii
Nu-i destul s─â te treze┼čti la o via┼ú─â deasupra mul┼úimii, ci are importan┼ú─â sensul acestei mi┼čc─âri. Concep┼úiile omului neren─âscut sunt de-a-ndoaselea dec├ót cele divine asupra acelora┼či obiecte. Nu mai departe dovada subiectivismului provocat de sim┼úurile noastre imperfecte, umai prin studiu ne d─âm seama c─â adev─ârata direc┼úie a rotirii diurne ;te de la Apus spre R─âs─ârit. Tot a┼ča cel care respinge revela┼úia Scripturii asupra lumii spirituale nici nu vrea s─â aud─â c─â ÔÇťrealitateaÔÇŁ ├«n care se agit─â orbe┼čte este de fapt o r─âsturnare a veritabilelor valori. P├ón─â c├ónd nu izbute┼čte s─â ias─â din sine (mai ales cu ajutorul numerelor, acestea fiind impar┼úialitatea ├«ns─â┼či) cel care se pretinde pozitivist nu poate fi ├«nvins c─â ├«n jurul Soarelui spiritual ÔÇťne mi┼čc─âm, vie┼úuim ┼či suntemÔÇŁ.
Un exemplu c─â gloata se ├«n┼čal─â asupra adev─âratelor valori e ┼či no┼úiunea de fericire. Isus spune c─â cei care, sim┼úindu-se s─âraci ├«n cele duhovnice┼čti, cer Cui trebuie astfel de bunuri, sunt r─âspl─âti┼úi actualmente cu ÔÇť├Ämp─âr─â┼úia CerurilorÔÇŁ. Se poate un dar mai sublim? Lumea ├«ns─â cer┼če┼čte fericirea de la sim┼úurile trupe┼čti, de la bel┼čugul celor trec─âtoare, lunec├ónd astfel pe ÔÇťcalea larg─âÔÇŁ spre ÔÇťcamera haotic─âÔÇŁ (666) de sub baza templului piramidic.
Dovad─â c─â omenirea, ├«n genere, a apucat drumul cel gre┼čit este ┼či suferin┼úa de tot felul. C─âlcarea legilor naturii de toate sensurile atrage sanc┼úiunile inflexibile. ├Än limba greac─â, cuv├óntul p─âcat ├«nseamn─â: ÔÇ×abatere de la ┼úint─âÔÇŁ. Orice infrac┼úiune a voii divine, cu ┼čtiin┼ú─â sau involuntar, este de fapt o deviere (286=666) de la scopul vie┼úii, de la armonia cu Creatorul. Doar R─âscump─âr─âtorul ne poate readuce ├«n planul armoniei divine, de la care suntem ab─âtu┼úi ÔÇťca ni┼čte oi f─âr─â P─âstorÔÇŁ.
Numai sub domnia Izb─âvitorului vor fi ÔÇťferici┼úi cei bl├ónzi, c─âci ei vor mo┼čteni p─âm├óntulÔÇŁ. Ast─âzi se ├«nt├ómpl─â invers: Cei care au reu┼čit s─â-┼či domine bruta ├«nn─âscut─â, ├«nsu┼čindu-┼či rara putere a bl├ónde┼úii Mielului vin, tocmai ei sunt expu┼či s─â fie sf├ó┼čia┼úi de lupii ÔÇťveacului acesta r─âuÔÇŁ.
Mai ales asupra Pietrei principale a credin┼úei care este Isus ┼či nimic altceva, oamenii au p─âreri anapoda (etimologic: cu picioarele ├«n sus). A┼ča se face c─â El r─âm├óne mereu acela┼či mare Necunoscut, ├«ndeosebi ├«ntre cei ce se numesc cre┼čtini. De aceea este continuu ├«nl─âturat ├«n at├ótea feluri.

Revelaţia divină e dreptarul
Am─ânuntele de construc┼úie ale Piramidei, adic─â formulele ei geometrice, astronomice ┼či istorice, redau clar planul reconstruirii unui suflet omenesc, numai prin M├óntuitorul, f─âr─â interpunerea altor mijlocitori dec├ót ÔÇťEl singurÔÇŁ (Faptele apostolilor 4:11-12). De aceea um─ârul Lui se afl─â pretutindeni ├«n structura Piramidei. A┼ča cum ne gr─âbim s─â credem soliile ei ┼čtiin┼úifice sau profetice, care nu sunt dec├ót plicul despecetluit ├«n vremea aceasta a necredin┼úei, c─âreia i-a fost adresat─â, tot a┼ča de ├«ncrez─âtori s─â citim ├«ns─â┼či epistola de piatr─â, cu semn─âtura omniprezent─â a Celui mai presus de ceruri.
ÔÇťCuvintele Celui Ve┼čnic sunt cuvinte pure, un argint l─âmurit ├«n cuptor de p─âm├ónt ┼či cur─â┼úat de 7 oriÔÇŁ (Ps. 12:6). Am amintit cum Scriptura este construit─â dup─â num─ârul 7. Nu trebuie s─â-i adaugi sau s─â-i scazi nimic, ea cuprinz├ónd tot ce vrea Dumnezeu s─â spun─â. Tot a┼ča repertorul de numere al Piramidei numai interpretat septimal ne gr─âie┼čte ┼či spiritual. ┼×i una ┼či cealalt─â sunt opera Aceluia┼či Spirit.
Aplica┼úiile biblice aduse ├«n leg─âtur─â cu dezlegarea enigmei piramidice dau pretext de suspectare unora. Pe ace┼čtia ├«i rog s─â ia cuno┼čtin┼ú─â c─â am fost un ├«nd─âr─âtnic vr─âjma┼č al revela┼úiei sfinte, p├ón─â m-m decis s─â cercetez ÔÇťCartea c─âr┼úilorÔÇŁ dup─â metodologia cerut─â oric─ârei discipline. Cuv├óntul lui Dumnezeu m-a biruit ├«ns─â prin puterea lui intrinsec─â; chestiunea c─â el concord─â sau nu cu datele sigure ale ┼čtiin┼úei trec├ónd pe al doilea plan. Este ca ┼či c├ónd vii la cineva cu interese de ordin exterior, dar observi c─â el ├«┼úi satisface cerin┼úe de care ├«ncepuse┼či s─â p─âr─âse┼čti n─âdejdea de a le realiza vreodat─â.

Cifrul piramidic 286, ce ne pune la ├«ndem├ón─â nesf├ór┼čite comori de cuno┼čtin┼ú─â, a p─âstrat abia pentru ÔÇťla urm─â vinul cel mai bunÔÇŁ. Misterul care pe drept p─ârea de nedezlegat (deoarece se apela doar la mijloacele obi┼čnuite) nu putea fi descoperit dec├ót ÔÇťla timpul s─âuÔÇŁ, ca dealtfel toate din Piramid─â.
Nu trebuie s─â contrarieze pe nimeni faptul c─â Cel R─âstignit este unica dezlegare a tainei biblic-piramidice, c─âci r─âstignirea Domnului unific─â tainele din toate domeniile. Concluzia logic-matematic─â dedus─â din premisele Piramidei aceasta fiind ┼či nu alta, s─â ├«nvinuim oare numerele c─â ne duc la ea? Dac─â nici pe calea cifrelor, garante ale obiectivismului, nu ne ├«ncredin┼ú─âm de Adev─ârul adev─ârurilor, nu ┼čtim ce mijloc ra┼úional mai r─âm├óne de ├«ncercat de c─âtre cel ce are preten┼úia c─â nu se convinge asupra Lui dec├ót printr-o irepro┼čabil─â demonstra┼úie.
Numai cine nu urm─âre┼čte cu aten┼úie ra┼úionamentele din aceste pagini n-ar ┼čti ce are de ales. Misiunea Piramidei este s─â vorbeasc─â cugetului, dup─â ce a dezarmat mintea cea mai subtil─â, prin corectitudinea ei ├«n cele exterioare. Chiar l─âs├ónd doar numerele s─â vorbeasc─â, autorul fiind complet absent cu inerentele lui comentarii, sunt sigur c─â cifrele Piramidei pot convinge pe oricine a impus t─âcere ideilor preconcepute de care a┼ča zis─â ┼čtiin┼ú─â e plin─â, f─âc├ónd din ea mai degrab─â un instrument de propagand─â anticre┼čtin─â.
Tat─âl ceresc, ├«n chip de nep─âtruns, a f─âcut un plan ideal pentru fiecare din noi, exact ┼či armonios ca la Piramid─â. Fie ├«ng─âduit Dragostei Care ne-a creat s─â ne vorbeasc─â ┼či prin acest limbaj al numerelor, ele fiind mai presus de orice discu┼úie tenden┼úioas─â. Enigma dezlegat─â a Piramidei e r─âspunsul divin la ├«ntrebarea chinuitoare a celor ├«ncurca┼úi ├«n labirintul cuget─ârii moderne. Am fost unul dintre ace┼čtia, de aceea m─â simt obligat s─â ├«mp─ârt─â┼česc ┼či altora aceast─â veste bun─â a descoperirii, simpl─â ca figura geometric─â a Piramidei.

Simplitatea acestei descoperiri providenţiale
Aproape nu exist─â templu care s─â nu fi avut un gardian arhitectural, ├«n Egipt sfinc┼čii ├«ndeplineau acest rol. Dup─â ce ne-am convins c─â Marea Piramid─â este un templu, nu trebuie s─â-i c─âut─âm cerberul dec├ót ├«n sfinxul din apropierea ei. Ca un leu ├«mbl├ónzit, cu fa┼úa lui umanizat─â, simboliz├ónd st─âp├ónirea materiei de c─âtre spirit, st─â de paz─â, ├«ndreptat spre soare-r─âsare. ├«napoia lui e tezaurul cu mistere al Piramidei. Cine n-a auzit de sur├ósul enigmatic al sfinxului? Ce ascunde t─âcerea lui milenar─â care a fost martor─â la perindarea imperiilor ┼či la ├«ntreb─ârile arz─âtoare ale ┼čtiin┼úei smene┼čti? Piramida ne dezv─âluie acest secret din locul prea sf├ónt, Taina Tainelor: ISUS. De la El radiaz─â infinitele mistere. ├«n sur├ósul sfinxului e ┼či mila condescendent─â pentru fr─âm├ónt─ârile min┼úii, pe c├ót─â vreme r─âspunsul e a┼ča de simplu: Cel Care a creat universul a dezlegat pentru noi cea mai grav─â problem─â: a ├«ndep─ârt─ârii de El. ├«n loc de a ne p─âr─âsi ├«n precipitarea spre neant, a f─âcut totul s─â ne creeze din nou. Ca ├«n mitul cu Oedip, sfinxul vie┼úii sf├ó┼čie pe oricine nu poate r─âspunde la parola prin care ai intrare ├«n templul spiritual.
Profetul Daniel, mult l─âudat c─â a dezlegat cutare sau cutare mister, a r─âspuns: ÔÇťSecretul pe care ├«mp─âratul 1-a cerut nu pot s─â-1 arate ├«mp─âratului ├«n┼úelep┼úii, vracii, c─ârturarii ┼či ghicitorii, dar este un dumnezeu ├«n ceruri Care reveleaz─â secreteleÔÇŽÔÇŁ La fel a spus Iosif lui faraon: ÔÇťNu eu, ci Dumnezeu va da un r─âspuns.ÔÇŁ Interpret─ârile nu sunt oare ale lui Dumnezeu? ÔÇťDe ce v─â uita┼úi la noi?ÔÇŁ au spus ┼či apostolii.
E necesar s─â ├«nchei ┼či eu cu urm─âtoarele m─ârturisiri. Ce oare a┼č fi reu┼čit a da ├«n vileag, ├«n cazul c├ónd ├«ndelungatei mele trude ├«n piramidologie i-ar fi lipsit tocmai acel 1% procent de inspira┼úie, f─âr─â de care enigma lui 286 ar fi r─âmas neelucidat─â? Inventatorul ma┼činii de cusut, dup─â ce pusese la punct 99% din mecanismul ei, a constatat c─â aparatul nu func┼úiona. ├Äntr-o noapte de zbucium, a visat c─â cineva c─âuta s─â-1 str─âpung─â cu o lance. C├ónd a apucat cu m├óna v├órful l─âncii, ca s─â se apere, a observat c─â acesta era g─âurit. At├óta i-a fost de ajuns s─â ├«n┼úeleag─â c─â trebuie s─â a┼čeze la v├órful acului gaura prin care circul─â a┼úa. Desigur, p├ón─â atunci i se p─ârea un nonsens s─â concentreze ├«n acela┼či cap─ât ┼či ascu┼úi┼čul ┼či orificiul. Numai admi┼ú├ónd felul neobi┼čnuit (Iov 28:4) de a rezolva problema, a ajuns la utilizarea inven┼úiei. A┼ča de simpl─â era inspira┼úia, dar f─âr─â ea totul r─âm├ónea trud─â zadarnic─â.
├Än expunerea de fa┼ú─â, ca ├«n vremuri de bejenie, am luat ├«n grab─â ce am avut mai la ├«ndem├ón─â din cele vreo mie de pagini ale manuscrisului cu primul meu volum asupra Piramidei. P├ón─â c├ónd Acela C─âruia ├«i dedic lucrarea va ├«ng─âdui s-o dezv─âlui complet ┼či s─â aplic la toate dimensiunile Misterul piramidic-biblic, cititorule, intr─â ├«n cele mai dinl─âuntru ale fiin┼úei tale ┼či, ├«n t─âcerea izol─ârii de tumultul lumesc, ca ├«n taini┼úele Piramidei, ├«ntreab─â-te dac─â ├«naintezi ├«n direc┼úia cea adev─ârat─â spre biruin┼úa simbolizat─â prin ÔÇťcamera ├«nvieriiÔÇŁ ori te pr─âbu┼če┼čti spre ceea ce ├«nchipuie ÔÇťcamera haotic─âÔÇŁ din monumentul cercetat aici.
Nu uita c─â Domnul Isus este ÔÇťCalea, Adev─ârul ┼či Via┼úaÔÇŁ. Orice alt─â cale dec├ót EL, indiferent numele ei, ÔÇťpare bun─â ├«n ochii omului, dar sf├ór┼čitul este pierzarea ve┼čnic─âÔÇŁ. F─âr─â s─â-┼úi ├«nsu┼če┼čti jertfa Mielului, nu scapi de cobor├ó┼čul spre iad, nu po┼úi ├«n┼úelege legea cea nou─â s─âpat─â de Duhul Sf├ónt pe tablele inimii.

Starea noastr─â degradat─â ┼či f─âr─â leac, este un putregai din mijlocul c─âreia r─âs─âri, adic─â ├«nviezi ca om nou, dob├óndind o fire nou─â, altoi din Isus, primit prin na┼čterea din nou, prin ÔÇťstr─âbaterea apelor pure ale vie┼úiiÔÇŁ, cum arat─â r─âscrucea piramidic─â din dreptul r─âstignirii M├óntuitorului. De vreme ce El pe Golgota a suferit pedeapsa pe care noi o meritam, ├«nseamn─â c─â juridic acela este achitat care se refugiaz─â sub beneficiul Jertfei isp─â┼čitoare. Iat─â Evanghelia, adic─â ÔÇťvestea bun─âÔÇŁ. ├«n consecin┼ú─â, cel m├óntuit se socote┼čte mort fa┼ú─â de tot ce s-a os├óndit la cruce, ÔÇť├«nc├ót dac─â este cineva ├«n Christos devine o zidire nou─âÔÇŁ, integrat ├«n Cel ce este reala Piramid─â ideal─â.

Anexe
Curiozităţi aritmetice
ce spun mult despre simetriile ascunse ├«n 111 ┼či 888
Atragem aten┼úia c─â ele nu se ob┼úin cu alte cifre ┼či c─â matematicienii care le-au descoperit nu cuno┼čteau semnifica┼úia numerelor 111 ┼či 888.

123.456.789+ 987.654.321

1.111.111.110 Reamintim c─â 111 e numele Mister,
888.888.888├Ś8 = 7 . 111 . 111 . 1 0 4 (vezi totalul de 7.104 referitor la textul din Isaia 9:5 ) ,
Schema urm─âtoare arat─â ┼čirurile de 1 la p─âtrat cum echivaleaz─â cu numerele ale c─âror cifre sunt ├«n ordine cresc├ónd─â ┼či apoi descresc├ónd─â, ultimul av├ónd 17 cifre. Ansamblul pare o piramid─â trunchiat─â unde semnele egalit─â┼úii amintesc ÔÇťplanul armoniei divineÔÇŁ, dac─â facem abstrac┼úie de cifrele descresc├ónde:
1┬▓=1
11┬▓=12.1
111┬▓=123.21
1.111┬▓=1234.321
11.1112┬▓= 12345.4321
111 . 111┬▓=123456.54321
1.111.111┬▓=1234567.654321
11.111.111┬▓=12345678.7654321
111 . 111 . 111┬▓=123456789.87654321

O piramidă de cifre, ceva mai regulată decât precedenta, este aceasta:
0+8=8 9├Ś9+7=88 98├Ś9+6=888 987├Ś9+5=888.8 9876├Ś9+4=888.8
98765├Ś9+3= 987654├Ś9+2= 9876543├Ś9+1=888. 98765432├Ś9+0=
Planul armoniei corespunde aici cu cifrele de adunat, ar─ât├ónd descenden┼úa sau ascensiunea de la 0 la 8, ca ┼či punctul ini┼úial de pe cercul divizat septimal. Toate numerele din dreapta sunt formate exclusiv din cifra 8, ar─ât├ónd c─â ecua┼úia de nesf├ór┼čit a universului este unificat─â ├«n num─ârul Numelui Isus.
Unitatea nu apare ├«n toate gamele acestea numerice dec├ót odat─â, restul sub forma ei transcendent─â (8) pe c├ónd toate celelalte cifre sunt bine reprezentate, ├«n variate ├«nf─â┼úi┼č─âri. Mai ales 9 formeaz─â un unghi cu laturile limitate numai de 9. Pe oblicitatea st├óng─â, cifrele se aliniaz─â r├ónd pe r├ónd ├«n straturi, de jos ├«n sus: 999ÔÇŽ 888ÔÇŽ 777ÔÇŽ 666ÔÇŽ ┼×irul vertical de 9 repetat de 8 ori parc─â ar corespunde cu axa galeriilor, c─âreia trebuie s─â-i adaugi pe 286 ca s─â ating─â armonia meridianic─â, exprimat─â simbolic prin 888.
Orizontal, numerele descresc de la multiplicitatea exterioar─â spre unitatea central─â: 987654. Vertical, cifrele sunt din ce ├«n ce mai necomplete, cu c├ót te apropii de col┼úurile bazei. La piramida aceasta-cifrat─â nu mai e nevoie s─â faci calcule ca s─â notezi rezultatele. Progresiile vin a┼ča de natural, a┼ča de simetric, at├ót de limpezi, ca ┼či a┼čtept─ârile celor care caut─â ├«n Marea Piramid─â legile naturii fizice ┼či spirituale ┼či le afl─â cu o simplitate de necrezut. Singura condi┼úie e s─â ┼čtii cheia 286=888=ISUS.

http://world-library-books.com/reconstientizarea/taina-tainelor-din-pira...

Category: